-Hei, amice! Da, da, tu!
Ştiu că citeşti asta. Eşti pe drumul cel bun dacă ai ajuns să citeşti până aici. Azi e momentul să renunți… Dar nu te grăbi, căci o să-ți spun ceva ce îți va aduce cu un deja vu!
Ai fost de multe ori în situația în care voiai să faci efectiv ceva cu viața ta. Ori era vorba despre un vis de-al tău prin care ai fi ieșit foarte mult în evidența prietenilor, vecinilor și a prezentatoarelor de ,,Radio Șanț’’ ale satului, ori doar voiai să faci ceva super mișto în ziua aia de duminică. Însă, înainte de a te apuca de treabă, ceva parcă îți șoptea la ureche că ,,pot face asta și mai târziu. Hai să mai stau un pic’’ sau ,,Parcă n-aș vrea atât de mult să fac asta”, ori ,, Bă, da’ ce-o să zică prietenii mei dacă fac asta? Mai bine nu…”. Îți sună cunoscut, așa-i? Și renunți la tot ce voiai să faci până în clipa aceea eternă și zbuciumată, de parcă s-au pornit un ciclon și un cutremur de 7,8 pe scara Richter și au lovit deodată în capul tău când ți-au răsărărit acele gânduri de care ți-am zis adineauri, și ai rămas împietrit, de parcă ai fi mers să te întâlnești cu o tipă/un tip mișto și în loc de acea persoană, la masă, în fața ta, se așează și te salută cu un zâmbet diabolic Gorgona.
Cam așa m-am simțit de fiecare dată când mi-am pus în cap să fac ceva, iar niște voci de-ale unui alt eu ce trăia în capul meu mi-au zis subtil să RENUNȚ… Și am tot făcut-o până mi-am dat seama că prietenii mei parcă nu mă mai prea bagă în seamă, până am realizat că nu mai sunt la fel de sociabil ca înainte… vocabularul meu parcă ar fi fost jefuit de niște politicieni binevoitori și binefăcători, și m-am trezit că am tot mai multe lapsusuri, mă bâlbâi des, iar viața mea e la fel de activă și colorată precum o câmpie imensă deșertificată, în care mai trece din când în când câte-un boschet uscat atunci când vântul își mai aduce aminte la o oră de 5 în noapte, că trebuie să se trezească și să meargă la muncă.
Și n-am spus ,,Stop!”, acelor gânduri decât atunci când s-a cutremurat din nou pământul sub picioarele mele deja firave de la atâtea maratoane de pierdut vremea, iar apa vărsată de acel ciclon mi-a trecut de creștetul capului. Atunci doar mi-am scos visurile și ideile mișto de sub stâncile grele desprinse dintr-un zid al minții mele care ar fi trebuit să mă protejeze de gândurile contagioase și infectate cu SIDA și de apa ciclonului care l-a slăbit și l-a spart în bucățele.
Doar atunci când mi-a ajuns cuțitul la os mi-am scos visurile și ideile de sub ruine, doar atunci… am renunțat la gândurile care mi-au spus să renunț, subtil, legându-mă la ochi și conducându-mă până la marginea prăpastiei ,,Frec Menta”, fără să-mi șoptească unde sunt, să mă asigure cu un cablu legat de un stejar matur sau să îmi dea o vestă de salvare care să mă țină la suprafață atunci când ele îmi vor da drumul în oceanul ,,Comoditate dusă la extrem”, care e plin de rechini ,,Ce-o să zică lumea”, și mi le-am luat în brațe, le-am curățat și șlefuit în fiecare zi, iar înainte de culcare mi le-am așezat în cutia de aur numită ,,Principii”, căci nu mai aveam de ales. Trebuia să îmi deschid ochii minții pentru a-mi putea vedea principiile, să-mi ascult și să-mi înțeleg gândurile, căci altfel aș fi murit în neștire în propria mea lume.
Nu aș fi reușit niciodată să-mi iau bacul, să trec prin 6 sesiuni de facultate, să-mi termin lucrarea de licență în timp util și să-mi iau examenul de licență cu media 9,33 dacă nu mi-aș fi deschis ochii și desfundat urechile minții ca să-mi observ gândurile otrăvitoare, să le accept că există, iar apoi să renunț la ele definitiv.
Dacă nu o să renunți și tu la gândurile care îți spun că ,,Nu poți să devii cine ți-ai propus”, la gândurile că ,,nu eşti bun, nu o să poți fi niciodată fericit”, asta însemnând că nu vei face niciodată ce ți-ai propus și nu-ți vei trăi niciodată visurile. Dar tu poți asta! Poți să faci ce ți-ai propus. Dacă eu am putut, pe tine ce te-ar împiedica să o faci?
Poți să-ți trăiești visurile și poți să reușești în orice ți-ai propus, pentru că eşti bun, dar poate că tu și ceilalți din jurul tău încă n-ați aflat asta. Și poți face mai mult decât ți-ai imaginat tu că poți face, chiar muuult mai mult.
Așa că de azi îți propun ceva, amice.
RENUNȚĂ!!! La orice simți că îți îngreunează drumul către reușită!
Renunță în acest moment!
RENUNȚĂ, amice!
Gavrilă Domide Fătu
