Tag archive

Vot

Ziua votului i-a adus sfârșitul!

"în Știri" "de POV21"

Un bărbat de 77 de ani s-a stins din viață cu ștampila în mână la secția de votare din cadrul Școlii Gimnaziale nr. 47, București.

Tragedia a fost anunțată de reprezentantul secției de votare, Mihaela Elena Ivan.

Alarma a fost dată la câteva minute după incident, iar echipajele medicale au ajuns imediat la fața locului. După 30 de minute și mai multe încercări de resuscitare, a fost declarat decesul.

„Cu câteva minute înainte am vorbit cu dânsul deoarece a intrat la noi în secție. Operatorul i-a verificat cartea de identitate și l-a redirecționat alături”, au declarat martorii.

Prezența la alegerile parlamentare este mai scăzută decât în 2016!

"în Știri" "de POV21"

În țară și în străinătate, românii votează la alegerile parlamentare din acest an. Respectând regulile prevăzute pe timp de pandemie, peste 18 milioane de români sunt așteptați la secțiile de votare. Prezența la vot, la ora 12, era mai mică decât în 2016.

Prezența la vot, în decursul orei 12:00: 10,69% la nivel de țară și 10,58%  în București.

Are loc o scădere a numărului de voturi față de acum 4 ani. În 2016, la aceeași oră, prezența era de 12,47% la nivel de țară și 12,55% în București.

 

Nu suntem prea tineri să înțelegem ce alegem!

"în Dosarul Săptămânii/Păreri și opinii" "de POV21"
Snowflakes (fulgi de zăpadă), depresivi, leneși, narcisiști: sunt doar câteva dintre cuvintele prin care sunt descriși tinerii Generației Z. Un lucru însă nu se poate spune despre noi: că suntem prea tineri să înțelegem ce alegem.

Snowflakes (fulgi de zăpadă), depresivi, leneși, narcisiști: sunt doar câteva dintre cuvintele prin care sunt descriși tinerii Generației Z. Un lucru însă nu se poate spune despre noi: că suntem prea tineri să înțelegem ce alegem.

În clasa a IV-a, am primit o riglă peste degete pentru că ieșisem afară, în pauză, cât timp ningea. Venisem cu încălțămintea udă, nu ne era permis acest lucru. Știam că nu era corect să fiu mustrată în acest fel și am purtat durerea aceea surdă cu mine prin viață. O simțeam de fiecare dată când mi se închidea o ușă în nas, când eram făcută nesimțită pentru că îmi ceream drepturile sau când reclamam abuzurile.

Țipam, dar nu mă auzea nimeni.

La vârsta de 16 ani câștigam o vacanță la Brașov de pe urma unui concurs de eseuri despre comunism. Timp de o săptămână, am avut activități menite să ne facă să înțelegem mai bine acea perioadă dură pentru România. Mai mult decât atât, am întâlnit câțiva dintre muncitorii întreprinderii de autocamioane Steagul Roșu, Secția 440 „Matrițe” care au pornit revolta de la Brașov, din anul 1987. Am avut norocul și onoarea de a sta de vorbă cu cei care au inițiat această mică revoluție, iar pe măsură ce detaliile sângeroase și dureroase ieșeau la iveală, conștientizam că avem în fața noastră niște eroi. Să fi avut cu vreo 2, 3 ani în plus față de noi când s-au răzvrătit împotriva nedreptăților.

Știam, desigur, datorită orelor de istorie din generală, dar și datorită tatălui meu, ce însemna comunismul de dinainte de această excursie. Știam cum trebuia să fie o echipă de conducere a statului, ce calități trebuia să aibă și că e musai să mă facă să mă simt în siguranță în țara mea.

Nu mă mai simțeam în siguranță în țara mea.

Cu ceva timp înainte, se întâmpla tragedia din Colectiv. Pentru că făceam naveta și aveam ore după-amiază, mereu mă prindea seara prin oraș. Îmi aduc aminte că, scăpând de la liceu, se strânsese lume în Piața Unirii din orașul meu, într-un protest împotriva corupției care a dus la uciderea atâtor oameni. Știam cât de greșit era ce se întâmplase și că așa ceva e de neconceput, așa că m-am alăturat protestului. Nu mă mai simțeam în siguranță în țara mea. Abia începusem clasa a 9-a.

Sunt prea tânără să înțeleg ce aleg?

Astăzi am 20 de ani. Înțeleg acum, la fel cum înțelegeam și la 15 ani, ce reprezintă binele și răul. Desigur, acum cu o perspectivă mai avansată asupra vieții, dar cu același simț al dreptății înrădăcinat în piele. Încă mi se spune că sunt prea tânără să înțeleg ceea ce se întâmplă în jurul meu, de parcă aș avea în fața ochilor o bucată de sticlă colorată care îmi distorsionează realitatea și mă face să văd lumea în roz.

Când mă uit în dreapta mea și văd o femeie agresată de un bărbat, iar în stânga câțiva copii cerșind în frig, mi-aș dori să văd lumea în roz.

Când am prieteni din comunitatea LGBTQ care îmi povestesc despre cum se feresc ca lumea să afle că au o orientare sexuală diferită, pentru a nu fi stigmatizați, mi-aș dori să văd lumea printr-o bucată de sticlă colorată. Când aproape un sfert din mamele minore din Europa se află în România, aș da orice să pot să trăiesc în bula mea.

În sfârșit, toate țipetele meu se materializau în ceva concret.

La vârsta de 18 ani am început să am o voce pe care până atunci mi-o doream atât de tare. Simțeam că în sfârșit puteam să vorbesc, puteam să țip, să militez împotriva tuturor neajunsurilor pe care le vedeam în jurul meu. Acela a fost momentul în care legea îmi acorda dreptul de vot.

Toate aceste nedreptăți și lucruri care trebuiau schimbate le-am observat încă de la o vârstă foarte fragedă. Nu aveam nevoie de maturitatea unui om de 50 pentru a-mi da seama că nu aveam toate facilitățile necesare unui om bolnav, într-un spital de stat. Îmi sunt de ajuns cei câțiva ani de viață pentru a înțelege că aspecte precum corupția, infracțiunile, abuzurile de orice fel nu stau la baza unui stat democratic.

Într-o țară în care abuzurile sunt la ordinea zilei, este imposibil ca un tânăr să nu priceapă ce se întâmplă în jurul său.

Ce înseamnă, de fapt, prea tânăr, când încă de când ne naștem facem alegeri? Cum putem greși în votul pe care-l exercităm când avem în față toate dovezile a ceea ce e bun și rău?

Nu suntem prea tineri să înțelegem ce alegem! De ce nu vorbim despre vârstă atunci când tinerii cresc cu violența în familie? Când fete de 13, 14 ani sunt violate de propriile lor rude? De ce suntem prea tineri să luam decizii, când copiii din mediile rurale renunță la școală pentru a munci și pentru a-și întreține familia? De ce acești copii nu sunt prea tineri să trăiască și să înțeleagă asemenea lucruri?

Votul meu de azi este votul pentru viitorul meu și al generației următoare. Îmi înțeleg responsabilitatea și am discernământul necesar pentru a înțelege de ce votez și ce votez. Dacă la 15 ani ieșeam în stradă împotriva corupției împreună cu alți mii de tineri, cu siguranță că înțelegeam cu toții că aceasta era atitudinea potrivită pentru a schimba lucrurile în țara noastră.

Suntem mult mai mult decât suma unor ani!

Tinerii reprezintă viitorul, încetați să ne mai priviți ca pe niște copii! Istoria ne-a învățat care sunt consecințele nepăsării, a ignoranței și refuzăm să fim subestimați doar pentru ca nu am prins „vremurile grele”. Ceea ce unii oameni trebuie să înțeleagă este că doar unindu-ne forțele putem face o schimbare benefică pentru toți. Noi nu suntem dușmanii voștri, așa că nu vă mai comportați de parcă ar fi vina noastră că ne-am născut după ’95!

6 decembrie este data în care ne alegem parlamentarii. Ne facem temele din timp și promitem să fim acolo. Indiferent ce părere ai despre candidați, du-te și votează. Nu ai voie să îi lași pe alții să aleagă ce cred ei că e mai bine pentru tine.

Schimbarea stă în mâinile noastre!

Votul şi reacțiile sale

"în Texte" "de POV21"
votul

Votul reprezintă una din cele mai vechi metode civilizate de luare a deciziilor. De-a lungul vremii însă, complexitatea crescândă a societății a dus la complicații și dileme sociale. Acum reprezintă și o problemă de statistică, de multe ori acestea fiind „măsluite” accidental prin absenteism.

Trebuie să ne punem întrebarea – ce înțelegem prin schimbare?

Schimbări au avut loc și în anii ‘90, când s-a schimbat regimul politic. Cu toate astea, mulți dintre noi au impresia că, în esență, nu s-au schimbat extrem de multe lucruri, mai ales la nivelul clasei politice.

Așadar, cum poate influența votul fiecăruia soarta societății? Sau, ca să fim mai puțin dramatici, cum poate votul să schimbe societatea în mod relevant?

Mai jos voi discuta această dilemă atât din punct de vedere statistic, cât și social.

„Nu mă duc la vot, că tot aceiași ies” — oarecum adevărat, judecând după alegerile din anii precedenți.

De multe ori, impresia asta este generată de lipsa de documentare a alegătorilor, care nu se implică suficient de mult în acest proces. Așa ajung să voteze un candidat pe care îl vad de mulți ani pe buletinele de vot, în virtutea inerției.

Persoanele care au această atitudine contribuie la fenomenul „recurenței”, generând statistici eronate. Cum?

Să facem o analogie: într-o clasă sunt 10 elevi, dar în ziua în care diriginta îi roagă să voteze data tezei, trei elevi sunt absenți, trei votează prima opțiune, iar patru votează a doua opțiune. Totuși, acest rezultat nu e unul concludent, pentru că nu au votat cu toții. Poate rezultatul ar fi fost cu totul altul, dacă erau exprimate 10 voturi.

Dacă tot vorbim despre votul ca studiu statistic, o statistică legată de prezența la urne de anul acesta arată că 46% din cetățeni au votat.

Cu toate că trendul general e unul spre creștere și spre încurajare la vot, acest procent nu indică încă o valoare reală a rezultatelor. Dacă mai puțin de jumătate din populație votează, e ca și cum în clasa despre care vorbeam mai sus ar fi abia 4 elevi, ceea ce ar face votul aproape inutil.

Exact același fenomen se petrece și la alegeri – rezultatele sunt neconcludente din cauza unui procent important al populației ce nu se prezintă la vot.

„Eh, e doar un singur vot, nu face așa o mare diferență”.

Extrapolează asta la mii de oameni, apoi vei ajunge la absenteism. Personal, nu înțeleg „nuanțele politice”, dar exprimându-mi o alegere cel puțin minimal informată, mă asigur că mi-am jucat rolul în menținerea cât mai curată a statisticilor.

Acum să aruncăm o privire asupra implicațiilor sociale ale votului. Cea mai evidentă consecință e șansa la schimbare a clasei politice. Ducându-ne la vot îi educăm și pe cei din jurul nostru și îi facem mai conștienți de importanța votului.

Un alt impact al votului, de data aceasta pe termen ceva mai lung, e diversificarea clasei politice.

Odată ce mai mulți cetățeni votează, șansele ca un candidat nou apărut sa devină mai cunoscut și mai „popular” cresc, de la un an electoral la altul. Acest fenomen e esențial pentru evoluția societății și pentru deschiderea către mai multe opțiuni politice și, astfel, către mai multe oportunități de dezvoltare.

Indiferent de considerentele luate în calcul, cred că orice cetățean cu drept de vot trebuie să-și exercite acest drept și să ia în considerare consecințele acțiunii (sau inacțiunii) lor. Mai mult, fiecare dintre noi trebuie să nu își spună că votul său este irelevant – la scara largă, această mentalitate duce la fenomene politice care nu ajută pe nimeni.

Autor: Adela Brăslașu.

Cererea pentru prelungirea votului după ora 21 a fost respinsă!

"în Știri" "de POV21"
Cererea pentru prelungirea votului

Cererea pentru prelungirea votului, semnată astăzi de către secretarul de stat Gheorghe Sorescu şi Raed Arafat, prin care se cere Biroului Electoral Central întrecerea orei limită după 21.00, a fost respinsă!

Măsurile de prevenție asupra virusului au îngreunat demersul normal al votului. Din acest motiv, a fost inițiată o cerere prin care se exercită prelungirea orei limită.

Tinând cont de îngreunarea exercitării votului pentru respectarea măsurilor de protecţie sanitară, vă adresăm rugămintea să analizaţi şi să dispuneţi posibilitatea prelungirii votării după ora 21.00, acolo unde există persoane care aşteaptă în proximitatea localului secţiei de votare (curtea exterioară a localului, alei şi trotuare) şi doresc să îşi exercite dreptul de vot”, au trimis MAI și secretarul de stat Gheorghe Sorescu prin acea notă.

Documentul a fost în cele din urmă respins.

27 septembrie: Ce trebuie să faci în secțiile de vot?

"în Știri" "de POV21"
27 septembrie

27 septembrie: Ce trebuie să faci în secțiile de vot? 27 Septembrie este ziua în care te votul tău contează, prezența ta la vot având o importanță de nedescris în cuvinte, tocmai de aceea este important să mergi la vot și să îți aperi drepturile. Poate vei vota pentru prima dată sau poate ai mai votat, dar indiferent de acestea, în acest articol îți voi prezenta care sunt pașii prin care se votează, pornind de la regulile de combatere a virusului Covid-19.

Cum se votează la locale și care sunt noile reguli împotriva Covid-19?

Duminică între orele 7 și 21 secțiile de votare vor fi deschise pentru cetățeni, astfel pentru a putea vota vei avea nevoie de unul dintre următoarele:

  1. Buletinul de identitate
  2. Cartea electronică de identitate
  3. Cartea de identitate provizorie
  4. Pașaportul diplomatic
  5. Pașaportul de serviciu
  6. Carnetul de serviciu militar

Accesul în secție se face doar cu mască și unul dintre documentele de identificare prezentate mai sus.

Odată ajuns la secție ți se va lua temperatura, dar indiferent de temperatura pe care o vei prezenta, vei avea dreptul de a vota. Mai apoi va trebui să te dezinfectezi. În secție se intră cu mască și trebuie să păstrezi distanța socială.

După ce intri în sala de vot îți pui cartea de identitate pe scanner, îți vei scoate masca pentru identificare într-un timp scurt, mai apoi pui buletinul pe masa comisiei pentru a putea fi citit, semnezi lista și vei primi ștampila și buletinele de vot.

Odată intrat în cabina de vot:

Vei avea patru buletine de vot sub următoarea formă:

În București: pentru primarul general, pentru primarul de sector, consiliul general, consiliul local (de sector). Se poate vota pentru partide diferite pe buletine de vot diferite.

În restul țării: pentru primar, pentru consiliul local, consiliul județean, președintele consiliului județean.

Pentru un vot valid se poate vota în interiorul unui singur patrulater, dar și dacă va fi puțin înafara patrulaterului se va considera valid.

Dacă vrei să afli mai multe pe această temă, dă click aici!

De asemenea, vei avea și 4 urne care vor fi denumite, dar chiar dacă greșești și adaugi votul într-o urnă diferită, votul tău nu va fi anulat.

După tot acest proces îți iei buletinul și aplici pe el autocolantul cu dovada că ai votat. Duminică ieși din casă și mergi la vot, deoarece votul tău face diferența! Apărăți drepturile și demonstrează că îți pasă de țara ta! Fii un erou!

Inspirație/sursă de informare: politicalaminut (Instagram)

Autor: Thomas Agud

De ce nu înțelegi că votul tău e important?

"în Texte" "de POV21"
votul tău

Astăzi, 27.09.2020, au loc alegerile locale și alegerile în consiliile județene, iar votul tău este important!

Acum se aleg persoanele care ne vor reprezenta în următorii patru ani. Persoanele care ne vor decide viitorul la nivel local și județean, cele responsabile de situația de „acasă”.

Peste tot avem doar campanii politice, dar nimic concret.

Ce mai poate înțelege omul de rând din lupta politică? Prin orice mijloc, milogul politic încearcă să ajungă la tine și să îți răpească cea mai importantă armă pe care democrația ți-a dăruit-o și anume votul.

Când vom înțelege noi, ca națiune, cât de important este votul? La revoluție, părinții și bunicii noștri au luptat ca noi să votăm, iar acum noi spunem aroganți „Nu mă duc la vot”. De ce? Când vom înțelege că doar în felul ăsta putem să ne dirijăm evoluția și dezvoltarea în calitate de comunitate? Când ne vom da seama că nu este bine să votăm pe cineva doar pentru că reprezintă sigla albastră sau roșie? Asta este important? Partidul din care provine sau persoana însăși?

Politica românească a ajuns o joacă de copii, deoarece printr-o inconștiență groaznică, oamenii participă la viața politică (în măsura în care participă) într-un mod extrem de superficial.

Generalizăm fără să ne informăm și ne lăsăm influențați de mass-media. Am ajuns să nu ne mai informăm și votăm în funcție de opinia publică, ce este la modă, aia votăm. De exemplu, dacă la televizor se spune că toți din partidul Vișiniu sunt corupți, atunci nu votăm cu Partidul Vișiniu și votăm cu Partidul Mov, pentru că de el nu s-a auzit nimic rău.

Mark Twain spunea : ,,Orice generalizare este falsă… inclusiv aceasta.”

Suntem normali? Votăm după generalizări?

În orice partid sunt oameni corupți (într-o țară în care oamenii nu știu cu ce se mănâncă politica, altfel nu ai cum), dar sunt și oameni în politică care au în minte ideea de ,,bună schimbare”, atât în Partidul Vișiniu, Partidul Mov cât și în celelalte partide.

Un alt aspect pe care trebuie să-l aibă în vedere „votantul” de astăzi este faptul că pe lângă Partidul Vișiniu și Partidul Mov mai este o paleta largă de culori. Exact ca atunci când vă vopsiți casa și trebuie să alegeți culoarea cu care o să o vopsiți. Trebuie verificat fiecare magazin si fiecare culoare. Asta daca vrei să găsești cea mai bună culoare pentru casa ta. Desigur, această vopsea nu va rămâne permanent și va trebui să o schimbi periodic, dar nu putem lăsa casa fără culoare.

Așa nu ne putem lăsa țara fără să ne aducem aportul prevăzut de constituție.

Informați-vă (preferabil din mai multe surse) chiar dacă mai este puțin timp! Verificați fiecare candidat pentru a fi absolut sigur că pui ștampila pe crezurile tale și nu pe cele vehiculate în spațiul public.

Eu nu pot face schimbarea, tu nu o poți face, nici ea nu poate dar noi, toți împreună, putem!

 


Autor: Rus Ioan

Sunt minor! Dar de-aș fi avut drept de vot…

"în Păreri și opinii/Texte" "de POV21"
De ce să fim mai buni de sărbători

Disclaimer: Sunt minor, iar în acest articol nu veți găsi directive politice, manipulare, persuasiune, ci părerea personală și doar personală pe care decid să o împărtășesc cu voi. Vreau să adaug faptul că nu îmi doresc să influențez în vreun fel propriile voastre alegeri!

Suntem, mintal, niște adulți controversați cu unele secreții date peste cap și acționăm în consecință, ne place să facem alegeri greșite și să învățăm din ele. Suntem împotriva a tot ce înseamnă vechi și suntem catalogați ca dezinteresați, pierduți sau pur și simplu… fără educație. Da! În epoca tehnologiei, unde dacă nu știi să folosești un gadget ești mort și ți se spune că ești needucat. Trecem peste.

Dacă stau pe Facebook văd lupta acerbă dintre două partide.

Două persoane pe care se centralizează acțiunea pentru că sunt candidații care au trecut de primul scrutin și simpatizanții lor. Totul seamănă cu un film de acțiune cu final prost, dar fără de care tot filmul ar fi fost degeaba.

Răul cel mai mic din final pune cireașa de pe Co(tort)oceni.

Cum nu m-am abținut niciodată, am avut inițiativa de a lăsa comentarii, reacții sau am distribuit postări doar pentru amuzament propriu, dar, cum ne spune Pavlu; gata cu gluma! Se cam îngroașă sângele care ne curge prin vene de la atâta râs cu burta sărind, telecomanda de la televizor făcând surf pe ea. Sau, cel puțin a mea, că eu am. Să uităm puțin de glume și injurii și să ne concentrăm pe ceea ce contează: situația unei țări.

Am făcut o cercetare cu aproape toți condidații care mi se păreau eligibili pentru un al doilea scrutin și am ajuns la o concluzie foarte importantă: Toți vor binele, toți vor schimbarea.

Știți ce nu vor? Să se apuce de ea cât mai repede. Și, să fim sinceri, un președinte este un angajat al statului, nu un stăpân, cel puțin în republica noastră emerit de generoasă când vine vorba de vorbă multă și, din păcate, caracteristic, puține lucruri concrete duse la capăt.

Am observat cum se schimbă omul după cum bate vântul. Am simțit pe pielea mea cum este să fii mințit și manipulat. Am văzut cum publicitatea și relațiile publice își fac treaba în favoarea unora și o strică pe a altora. Dacă acum aveam drept de vot… știți ce aș fi făcut? M-aș fi dus la vot ca un bun cetățean și aș sta în cabină vreo jumătate de oră.

Chiar aș mai cere un buletin de vot, pe fond că l-am greșit. Apoi, mai votez o dată, să fiu sigur că am votat cu propria voință și rațiune. Cel mai indicat ar fi ca ideea să o ai de dinainte de a pune ștampila, să fii sigur pe tine și încrezător în omul pe care îl alegi.

În 2024 când vor fi din nou alegeri prezidențiale, eu voi avea undeva la 22 de ani și probabil voi fi terminat o facultate. Dacă voi avea și toate țiglele pe casă, îmi voi aminti că prin 2019 când alții au ales pe lângă mine cine să ne reprezinte statul, am stat și m-am uitat la candidați, am citit despre ei și dacă aș fi mers la vot, cu siguranță puneam ștampila unde trebuie, și o făceam pentru mine, ca cetățean, în primul rând, iar în al doilea, ca român ce își dorește o schimbare în bine.

Ce păcat că sunt minor și ce păcat că legal se votează de la 18 ani…

Dacă aveam puțin noroc, eram și eu pe listele celor care pun ștampila ferm și delicat pe hârtia nesemnificativă ce ne călăuzește țara.

Apropo, știți ce face un președinte? Pe scurt te reprezintă extern și intern, promulgă sau abrogă legi și este conducătorul armatei. Dacă pentru astfel de atribuții știi persoana potrivită, du-te la vot și votează. Uită de faptul că unele voturi se cumpără, că unii nu știu ce votează sau că pur și simplu merg la vot pentru o prezență dubioasă. Fii schimbarea, fii votantul! Doar așa ne putem câștiga un viitor!

Derulează înapoi