Tag archive

virusuri

Ce știm (și nu știm) despre originea COVID-19?

"în Păreri și opinii" "de POV21"
originea COVID-19

Pandemia ce a luat globul prin surprindere este acum cel mai discutat subiect. Însă care este originea acestui COVID-19?

În primul rând, cu ajutorul unui studiu putem demonta o ipoteză conspirațională cum că acesta ar fi fabricat de oameni.

Kristian Andersen, un profesor de imunologie și microbiologie de la Scripps Research Institute din California, împreună cu colegii săi au făcut un studiu pentru a deduce originea virusului.

Folosind datele legate de secvența genetică a virusului, puse la dispoziție de cercetători din China și date despre proteinele Spike (pe care Coronavirusurile le folosesc pentru a se atașa de membranele celulelor pe care le infectează, în cazul oamenilor se atașează de receptorul ACE2) au ajuns la concluzia că acestea au evoluat extraordinar de eficient pentru a ținti în mod specific receptorul ACE2, lucru care poate fi numai rezultatul selecției naturale și nu a ingineriei genetice.

În plus, structura moleculară a SARS-CoV-2 a sprijinit această constatare.

Dacă oamenii de știință ar fi proiectat noul Coronavirus în mod intenționat că agent patogen, explică cercetătorii, punctul de plecare ar fi fost probabil structura genetică a unui alt virus din familia Coronavirusului.

Cu toate acestea‚ „coloana vertebrală” a SARS-CoV-2 este foarte diferită de cea a altor Coronavirusuri și a fost cea mai asemănătoare cu virusurile prezente la lilieci și pangolini. „Aceste două caracteristici ale virusului- mutații într-o porțiune a proteinei spike și coloana vertebrală distinctă- exclud manipularea într-un laborator ca o origine potențială pentru SARS-CoV-2”, explică Andersen.

Cât despre originea de fapt a virusului, cercetătorii au venit cu 2 posibile scenarii.

Într-un scenariu, virusul a evoluat la starea sa patogenă actuală prin selecție naturală într-o gazdă non-umană, și apoi a fost transmis la oameni (ca în cazul SARS și MERS). Cu toate acestea, nu există cazuri documentate de transmitere directă de la lilieci (propuși de cercetători ca cel mai probabil „rezervor” pentru SARS-CoV-2, deoarece este foarte similar cu un Coronavirus de liliac), sugerând că o gazdă intermediară a fost probabil implicată între lilieci și oameni.

În celălalt scenariu propus, o versiune nepatogenă a virusului a sărit de la o gazdă animală la oameni, și apoi a evoluat la starea sa patogenă actuală în cadrul populației umane.

Coautorul studiului, Andrew Rambaut, a spus că este dificil, dacă nu imposibil de știut în acest moment care dintre scenarii este cel mai probabil.

Dacă SARS-CoV-2 a fost transmis la oameni în forma sa patogenă actuală dintr-o sursă de animale, crește probabilitatea apariției unor focare viitoare, deoarece tulpina care cauzează boli ale virusului ar putea încă circula în populația animală și ar putea fi transmisă din nou la oameni. Șansele sunt mai mici să fie un Coronavirus non-patogen care întră în populația umană și apoi evoluează proprietăți similare cu SARS-CoV-2.

Altfel spus, încă nu știm exact originea precisă a acestui COVID-19, sau cum va evolua acesta în viitor. Ce știm însă cu certitudine este că trebuie să continuăm să fim precauți și poate la fel de important, să rămânem optimiști cu privire la viitoare descoperiri medicale.

Surse: scripps.edu, medicalnewstoday.com, nature.com

Autor: Ruxandra Dorobanțu

Tot ce trebuie să știi despre virusuri și bacterii

"în Texte" "de POV21"
virusuri și bacterii

Suntem în anul 2020.

Anul în care se presupune că sistemul medical este mai bun decât orice am avut până acum (am spus „se presupune”, corect?), și cu toate astea, tot a fost nevoie de un virus cu nume de bere care să bage panica în populație și îngrijorarea în medici, cu toate că suntem îndemnați la calm, iar asta pe bună dreptate. Cu toate astea, există un factor care agravează situația mai tare decât Coronavirusul, și anume dezinformarea maselor de oameni. Sau, mai rău, neinformarea lor. Fiind un subiect în vogă, ne-am gândit că nu ar strica câteva informații despre virusuri și bacterii, și mai ales diferența dintre ele, așa, pentru informarea poporului.

Fără să mai umblăm pe coclauri, iată aici tot ce trebuie să știi despre virusuri și bacterii!

Virusul nu este altceva decât un agent patogen (care provoacă anumite infecții, în traducere liberă) fără capacitatea de autoreproducere, având nevoie de celula gazdei pentru a se înmulți.

Nu poate fi văzut la microscopul optic și provoacă diverse boli infecțioase numite viroze.

Prin natura lor, virusurile sunt foarte mici, având undeva între 12 și 300 de nanometri, fiind mai mici decât bacteriile, despre care vom vorbi imediat. În general, virusurile nu sunt considerate ființe vii, dar realitatea e puțin diferită: într-adevăr, nu au metabolism, dar se prezintă undeva la „granița” dintre materia inertă, fără viață, și materia vie. Astfel de virusuri pot cauza epidemii (gripa, febra galbenă, SIDA, dar și cunoscutul Coronavirus) și se pot transmite pe cale respiratorie, digestivă, prin înțepătură sau mușcătură, pe cale sangvină și chiar sexuală.

Ele reprezentând cele mai vechi vietăți de pe Pământ, iar din punct de vedere anatomic sunt cele mai simple organisme.

Acestea sunt formate dintr-o singură celulă învelită la exterior de o membrană, în interior citoplasma nu conține clorofilă, iar nucleul nu este individualizat. Mai explicit, imaginați-vă că bacteria se aseamănă cu un ou în care gălbenușul este spart și amestecat cu albușul. Și, deși majoritatea oamenilor preferă să asocieze termenul de „bacterie” cu lucruri rele, toxice, există și bacterii bune, în special cele ce aparțin florei intestinale. De asemenea, sunt folositoare și în industrie, în epurarea apelor, în obținerea unor produse lactate fermentate, în biotehnologie și în procesul de fabricație al unor antibiotice.

În ciuda simplității lor, bacteriile se adaptează ușor la condițiile de mediu.

De exemplu: se înmulțesc foarte repede prin diviziune. And here’s another interesting fact: atunci când e frig sau nu e suficientă hrană, bacteriile nu mor, ci intră într-o stare ce se aseamănă cu hibernarea: își îngroașă membrana, iar funcțiile încetinesc. Printre cele mai periculoase boli cauzate de bacterii se numără holera, tifosul și tuberculoza.
Acum că am stabilit care-i faza cu bacteriile și virusurile, e cazul să stabilim diferența între ele. În primul rând, așa cum am precizat mai sus, virusurile sunt mai mici decât bacteriile de cel puțin 100 de ori. În al doilea rând, o diferență majoră este reprezentată de metoda de reproducere. Fiind autonomă în acest sens, bacteria se va înmulți prin diviziune, fiind un proces foarte rapid. Pe de altă parte, virusul are nevoie de o gazdă vie pentru a se reproduce.

Și în final, există diferențe și în privința tratamentului.

În timp ce împotriva bacteriilor se folosesc în general antibiotice, în cazul infecțiilor virale nu se recomandă neapărat un tratament. Boala trebuie să își urmeze cursul până în stadiul în care organismul se poate apăra singur, întrucât antiviralele nu funcționează de fiecare dată.
Concluzia e clară și poate să o tragă oricine: cu virusurile și bacteriile nu e de joacă, mai ales în perioada asta a pandemiei. Într-adevăr, noi, cei tineri, suntem oarecum „la adăpost” de efectele letale ale Coronavirusului, dar mereu a fost mai bine să previi decât să vindeci. Respectați normele de igienă, nu frecventați spațiile aglomerate și stați departe de orice virus și bacterie (bine, pe alea bune puteți să le lăsați în pace). Stay safe!


Autori: Radu Bertea &  Florina Pavelea

Derulează înapoi