Tag archive

România

România trece la o etapă serioasă de vaccinare!

"în Știri" "de POV21"

România trece la o etapă serioasă de vaccinare!

Vaccinarea împotriva virusului Sars-Cov-2 a început în România la sfârșitul anului trecut, iar de atunci în întreaga țară au loc etape serioase de vaccinare.

Primăria Galați va amenaja 36 de puncte în trei baze sportive din oraș pentru vaccinarea împotriva COVID-19. Potrivit reprezentanților primăriei, pentru amenajarea și funcționarea celor trei centre, municipalitatea estimează că va cheltui aproximativ două milioane de lei.

Este vorba despre Sala Siderurgistul (16 puncte), Sala Sporturilor (12) şi Patinoarul Dunărea (8). Astfel, Primăria asigură compartimentarea şi dotările necesare: panouri separatoare, frigidere, chiuvete mobile, calculatoare, imprimante, scaune, mese, paturi, dulapuri, pubele etc. De asemenea, se va face curăţenia şi dezinfectarea zilnică a spaţiilor. Cheltuielile necesare pentru buna funcţionare a cabinetelor sunt estimate la această dată la peste 2 milioane de lei, iar banii sunt alocaţi de la bugetul local”, au anunţat reprezentanţii Primăriei Galaţi.

14 milioane de lei a alocat Primăria Galați în lupta împotriva COVID-19, fondurile provenind de la bugetul local. Din totalul sumei, reprezentanții primăriei mai spun că Guvernul a decontat doar patru milioane de lei.

Senator AUR, surprins că ar fi dormit în Parlamentul României!

"în Știri" "de POV21"

Într-o fotografie publicată de stirisuceava.net, senatorul Mircea Dăneasă ar fi fost surprins dormind în Parlamentul României, încă din prima săptămână a mandatului, potrivit Adevărul.

În imagine se observă că parlamentarul stă inert, cu ochii închişi și cu bărbia în piept, iar masca de protecție, din material plastic transparent, era căzută și nu îi acoperea nasul și gura.

Parlamentarul a fost contactat de către un reporter de la Adevărul, acesta oferind explicații cum că nu dormea și că se afla într-o poziţie care îi stimula creativitatea.

„Acolo este Camera Deputaţilor. Eu eram lângă un deputat AUR şi poziţia aia înseamnă presiune pe stern. Asta activează ceea ce în sanscrită se numeşte «vishuddha chakra».
Asta activează conexiunile mintale speciale. Poeţii o folosesc pentru inspiraţie, când vor să scrie.

Contextul: eram în Camera Deputaţilor, cu o seară înainte de ultima zi parlamentară, când s-au votat comisiile de interpelare a miniştrilor.
Şedinţa s-a terminat pe la două noaptea. Grupul parlamentar de deputaţi AUR a părăsit sala în semn de protest, era noapte târziu. La noi, la Senat, se terminase activitatea şi noi nu am protestat, am stat până la sfârşit.

M-am dus apoi în Camera Deputaţilor să văd care este atmosfera. Ca să îmi dau seama pe cont propriu de ce au plecat. Am stat mult acolo. Eram obosit, dar nu îmi era somn. Mă incitaseră războaiele acelea feroce şi voiam să văd cum se concluzionează. S-au concluzionat că cei care aveau majoritatea au făcut cum au vrut. Nu dormeam acolo. Îmi pregăteam nişte idei pentru a doua zi la interpelare. Aveam interpelare la comisia Buget-Finanţe-Bănci şi mă gândeam dacă este oportun să pun întrebări negative sau să fac o interpelare pozitivă şi mi-am construit două direcţii cu fraze adecvate. Asta mi-a prins bine”, a declarat Mircea Dăneasă pentru sursa citată.

Sursă foto: Facebook

România are parte de primul pui de zimbru născut în libertate, după mai bine de două secole!

"în Știri" "de POV21"

România are parte de primul pui de zimbru născut în libertate, după mai bine de două secole!

Silvicultorii Conservation Carpathia au reintrodus zimbrii în zona lacului Pecineagu, în primăvara acestui an, în vederea reintroducerii unui nou nucleu după mai bine de două secole de la dispariția speciei. Acum eforturile lor au dat roade căci primul pui născut în libertate a putut fi surprins prin intermediul unor imagini video.

În imaginile postate pe rețelele de socializare se observă cum turma păzește cu mare atenție micul zimbru.

 

Autor: Camelia Popescu

Ne-am săturat de școala online! Ne credeți cumva proști?

"în Păreri și opinii" "de POV21"
Școala online

Știu cum vă simțiți după mai bine de 9 luni de când România se confruntă cu acest virus, dar și cu școala online. Cu toate acestea, am învățat ceva, să ne iubim și să apreciem mai mult momentele alături de cei dragi, dar din nefericire, nu totul este atât de roz precum pare.

În momentul de față, situația din țara noastră este tot mai gravă, se îmbolnăvesc și mor tot mai multe persoane, iar învățământul funcționează la nivelul întregii țări în mediul online. Astfel că, acest mod ciudat și confuz de predare și învățare nu va da rezultatele dorite.

Există o vorbă: „Dacă vrei să dobitocești o țară, atunci omoară învățământul!”

Cred cu tărie că stimabilii noștri oameni din vârf, care se dau zmei și atotputernici în luarea deciziilor, și care cred că fac cele mai bune alegeri pentru noi, tinerii, vor să fure un drept fundamental, dreptul la educație.

Ne credeți cumva proști? De ce ne țineți departe de singurul lucru care ne deschide mintea? Ce urmăriți, de fapt? Nu ați observat că analfabetismul este tot mai ridicat în țară, iar acum vreți să îngropați și ce a mai rămas din cuvântul „educație”?

Mai mereu aud de la tot felul de oameni, mai învățați sau nu: „Cine își dorește, învață în orice condiții!”. Păi, bine, mă, nene, mă, da’ eu n-am doctorate sau studii în diferite domenii. De unde să învăț lucuri pe care nu le cunosc? Cum mai am eu acces la schimb de opinii, la argumente cu profesorii sau colegii? La asta nu v-ați gândit?

Eu, unul, m-am săturat de aceste hotărâri prost implementate sau gafe care dau bine la televizor, dar în practică, ei bine… știți voi.

Aici mă refer la două lucruri mari și late: Ministerul Educației a promis în nenumărate rânduri că, până la o dată anume, 250.000 de tabletele vor ajunge la elevi, dar data se tot amână, și la momentul în care doamna Monica Anisie, care a promis că va cumpăra acele tablete, a fost întrebată dacă a luat în calcul și elevii care nu au curent electric acasă și care nu au cum să se conecteze cu tableta la internet.

Din păcate, acel „mâine”, invocat tot mai des de doamna Anisie, nu a mai venit nici azi, nici după atâtea luni de şcoală. Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a promis solemn că va cumpăra cele 250.000 de dispozitive pentru ca elevii să poată face lecţiile online, însă nu sunt destule pentru cei 900 de mii de copii care ar avea nevoie de ele. Practic, un sfert din elevii care au nevoie ar trebui să primească acele tablete. Să înțeleg faptul că se fac diferențe între elevi? Până în acest moment, stimabilii noștri conducători se învârt și se încurcă în cifre, dar oricum ar face, nu dă bine.

Gafa doamnei ministru a fost că a oferit soluția cu teleșcoala pentru elevii fără curent electric. Stimată doamnă ministru, mi se pare îngrijorător faptul că trebuie să vă reamintesc că un televizor funcționează cu electricitate: „Bineînțeles că s-au luat și astfel de măsuri, încă din perioada în care am fost în situația de urgență. Cu toții am stat acasă și am desfășurat cursurile în sistem online. Acolo unde nu a existat această posibilitate, unitatea de învățământ a asigurat materiale de lucru pentru copii, în așa fel încât să continue învățarea. Mai mult decât atât, Ministerul Educației a realizat în parteneriat cu Televiziunea Română programul „Teleșcoala”, prin care am continuat pregătirea elevilor pentru examenele naționale.”, răspunsul ministrului, potrivit DIGI FM.

Sunt unul dintre tinerii, ba chiar, studenții, care și-ar dori să-și îmbunătățească aptitudinile și să acumuleze informații alături de un dascăl care să ne prezinte materia pe care o predă, față în față! Aici intervine un alt obstacol al școlii online: capacitatea și modul de adaptare al profesorilor la acest stil de predare. Până nu demult, unii profesori erau de părere că „La ce să am eu nevoie de calculator? Am cretă, am tablă, dacă a mers până acum, va merge și de acum!”.

Mi se pare trist ca o problemă a României să fie reprezentată de şcoala românească, ce a fost nevoită să intre în forță în mediul online, fiind constrânsă de acest mod de folosire a tehnologiei, din punct de vedere al comunicării şi predării. Adevărata provocare a fost ca educaţia să se mute din sălile de curs în spaţiul online, să fim și noi în rând cu lumea, că doar suntem un popor care își dorește să fie la zi cu tehnologia, și nu numai! Din păcate, mulţi profesori din România nu au cunoştinţele necesare sau măcar de bază pentru folosirea unui calculator. Unii au fost mai cerebrali și au început să conștientizeze faptul că trebuie să se adapteze, însă alții au acceptat cu greu acest mod de predare, și vrând-nevrând, au fost nevoiți să învețe! Ne credem evoluați, dar ne lipsește aptitudinea de deschidere spre nou, adaptarea și înțelegerea!

Sunt unul dintre tinerii care își doresc să se prezinte la facultate, să se trezească zilnic la 6 dimineața și să meargă la cursuri, să simtă din nou gustul cafelei băută la o poveste cu colegii înainte de ore, să aibă un program stabil, o viață normală, din nou…

Dragi oameni din conducerea țării, ne ignorați și apoi vă bateți cu pumnul în piept că vă pasă? Nu vă dați seama că pierdeți generații de tineri? Credeți că statul acasă este benefic?

Părerea mea este că nu, pentru că se evaporă dorința de autodepășire. Suntem la vârsta la care ar trebui să reușim să ne dezvoltăm cât mai mult, să punem în aplicare visele și dorințele. Din păcate, ne furați aceste șanse.

Suntem oameni, și trebuie să înțelegeți că educația are un rol important în viața oricărui tânăr! Vrem să fim lăsați să învățăm, nu ne furați acest drept!

Sunt student, ar trebui să mi se explice și să mi se arate ce trebuie să fac, să mă pregătească un profesor competent. Am terminat primul an de facultate, cu chiu, cu vai, din cauza pandemiei. Însă, îmi lipseau explicațiile profesorilor și exemplele lor din cadrul facultății, dar aflându-mă în cameră, șansele ca eu să înțeleg cât mai multe informații, au scăzut dramatic. Sunt tânăr, și au fost multe momente când nu mai suportam orele și îmi doream să fiu acasă, însă eram acolo, prezent la ore pentru mine, pentru viitorul meu. În schimb, acum sunt acasă, nu mai am acele sentimente de autodepășire, de bucurie că pot discuta cu colegii, cu niște profesori extraordinari care să mă facă să îmi doresc să aflu cât mai multe! Educația nu se face acasă, între patru pereți și cu un telefon în mână. Suntem oameni și trebuie să înțelegeți că educația are un rol important în viața oricărui tânăr!

Vrem să fim lăsați să învățăm, nu ne furați acest drept!

Partea nasoală în toată această poveste, numită „școala online”, o reprezintă elevii care nu au acces la internet, electricitate, sau pur și simplu nu au telefoane sau tablete de pe care ar putea să învețe. Din păcate, ați promis tablete pentru toți elevii care nu au, din diferite motive. Unde sunt? Nu aveți pic de compasiune pentru acei tineri? Pentru viitorul lor?

Pandemia e în toi, iar unii dintre mai marii noștri ne fac „răspândaci” de Coronavirus, iar lucrul cel mai grav este că ați hotărât ca tezele să nu mai fie date. Serios? Vorbim despre 2, 3 teze, dar despre examenele studenților din sesiune ce spuneți? Acolo nu ar trebui să existe o altă metodă de evaluare a cunoștințelor, dacă tezele pentru elevi au fost anulate?

Ne îndreptăm cu pași repezi către un alt an pierdut, în care elevii și studenții nu au făcut carte cum se cuvine. Pentru mine, facultatea înseamnă maturitate, plecând de lângă familie, prieteni vechi sau vecini, ca să mă pregătesc pentru viața de adult. Din cauza voastră, asta nu se va întâmpla așa cum speram, mi-ați furat visele și posibilitatea de a mă descurca singur! Felicitări!

În final, vă rog, dragi conducători, găsiți soluții pertinente ca să ne întoarcem în siguranță, fizic, la cursuri și nu vă mai bateți joc de vârsta și tinerețea noastră, pentru că anii pe care îi trăim acum nu se vor mai întoarce niciodată.

Nu vă mai bateți joc de viitorul nostru! Viitorul tinerilor nu se negociază și nici nu se cumpără!

1 Decembrie: Dincolo de Ziua Națională

"în Păreri și opinii" "de POV21"
1 decembrie

Cu toții ne gândim că, de 1 decembrie, tot ce se scrie trebuie să aibă strict legătură cu Ziua Națională a României. Este drept să facem așa, întrucât suntem români și asta contează foarte mult pentru noi. Pe de altă parte, consider că e nevoie să știm și restul evenimentelor care au marcat această zi de-a lungul timpului pentru a ne construi o imagine de ansamblu asupra însemnătății ei. Deci, să începem mica noastră incursiune în timp.

1 Decembrie și originile românilor

Cei care au învățat sau care încă învață pentru examenul de admitere la Academia de Poliție au auzit, cu siguranță, de scrierea Anei Comnena, „Alexiada”, care menționează conducătorii Dobrogei. Ce e interesant este că această autoare bizantină s-a născut pe 1 decembrie 1083. Ea a fost una dintre primele femei care au scris istorie, dânsa menționându-i în secolul al XI-lea pe Tatos, Seslav și Satza, care aveau pe teritoriile stăpânite de ei și români. Astfel, data aceasta este legată și de începuturile românilor în sursele istorice.

Semnificația datei pentru evoluția spațiului românesc

Se pare că până și unele lucruri ce țin de dezvoltarea societății românești fac trimitere la această dată. Astfel, în anul 1544, la Brașov, se deschidea primul liceu în care învățământul se baza pe principii umaniste. Ca să fie mai clar, umanismul era o mișcare existentă în acea perioadă, prin care se punea accent pe om și pe științele sociale, în principal. De aceea, se oferea o atenție deosebită istoriei antice și urmelor ei. Apariția unui astfel de liceu poate fi considerată un precursor al umanismului în spațiul românesc.

Tot în 1544, la Sibiu, Filip Moldoveanul realizează prima carte tipărită în limba română, și anume „Catehismul Românesc”. Cred că ne putem da seama de însemnătatea acestui lucru. Odată cu primele cărți tipărite, limba română scrisă prinde contur și devine ceea ce este astăzi: limba pe care o vorbim și cu care ne mândrim în fiecare zi. Acest eveniment poate fi considerat demn de sărbătorit pe 1 decembrie, întrucât limba română este, la fel ca și Marea Unire, un element care îi face pe locuitorii țării noastre să fie un tot unitar.

Aici poți citi despre Ziua Națională, dintr-o perspectivă diferită.

Și pentru că tot suntem în domeniul presei, trebuie să consemnăm faptul că pe data de 1 decembrie, în anul 1879, începe să funcționeze prima agenție de presă din România, și anume „Agenția Havas a României”. Prin deschiderea ei se ilustrează și legătura strânsă a țării noastre cu lumea francofonă, întrucât această agenție este o filială a celei franceze „Havas”. În spațiul românesc, a funcționat până în 1888. După cum putem vedea, pentru România, ziua de 1 decembrie este corelată cu principalele elemente care i-au marcat existența, cum ar fi începuturile, cultura și legăturile cu alte spații europene.

Și acum să revenim la semnificația principală…

Deși aceste evenimente sunt importante în felul lor, ceea ce contează cel mai mult pentru noi este aniversarea Marii Uniri, anul acesta împlinindu-se 102 ani de la realizarea ei. După eforturile repetate ale românilor din cele trei țări, visul lor s-a realizat, în contextul intereselor divergente ale Marilor Puteri din zonă. În 1918, numeroase manifeste au fost publicate, cel mai de seamă fiind cel numit „Istoria ne cheamă la fapte”, unde se face apelul pentru organizarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia.

În adunare, s-a consfințit unirea Transilvaniei cu restul provinciilor românești în prezența a 1228 de delegați aleși și a peste 100000 de români. Vasile Goldiș este cel care a citit Rezoluția Marii Adunări Naționale, prin care se cerea înfăptuirea unui „curat regim democratic” cu vot universal pentru cei cu vârsta de la 21 de ani în sus, reforma agrară radicală și libertatea religioasă pentru toate confesiunile din cadrul statului român.

Astfel, putem vedea cum de-a lungul timpului, spațiul românesc a evoluat.

Unele dintre cele mai importante evenimente ale existenței sale au avut loc chiar pe 1 decembrie, dată care este astăzi ziua noastră națională. De mult timp am fost curioasă să aflu ce alte lucruri s-au petrecut în această zi, iar acum, la ceas aniversar, împărtășesc informațiile aflate cu voi.

Pentru a încheia, am ales un alt eveniment, pe care îl consider relevant. Știm cu toții celebrele lupte de la Mărăști, Mărășești și Oituz. Ele au stat la baza creării statului național român unitar, ceea ce sărbătorim și noi anual de 1 decembrie. Nu mică mi-a fost mirarea să descopăr că, tot pe această dată, în anul 1922, se începe prima etapă a construcției Mausoleului de la Mărășești, în memoria ostașilor căzuți pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial.

Special, nu?

Asta trebuie să ne arate că, în istorie, de cele mai multe ori, o zi are diferite semnificații de la o epocă la alta și că ele pot fi legate de evoluția unui stat sau a unui popor. Pentru noi, 1 decembrie este ziua în care patriotismul atinge cote maxime, însă nu ar trebui să uităm că se cuvine ca mândria de a fi român să ne fie mereu în inimi. Și, la finalul acestei călătorii în timp, țin să adaug, citându-l pe domnul profesor Adrian Cioroianu, că istoria este cea mai frumoasă poveste.

Generația VOT: Votul poate fi #cool!

"în Comunicat de presă" "de POV21"

Tinerii de la Generația Vot nu s-au oprit la alegerile locale. Sunt aici pentru a te invita la parlamentare!

„Alegerea, ci nu şansa, e cea care ne determină destinul.” – Franklin D. Roosevelt

Generaţia VOT vă invită să vă alăturaţi unei noi campanii de iniţiativă civică. De data aceasta, mişcarea doreşte să susţină implicarea civică la alegerile parlamentare (6 decembrie 2020), alegeri esenţiale în dezvoltarea unei societăţi democratice. Principalul scop al proiectului Generaţia VOT este de a încuraja tinerii să iasă la vot în număr cât mai mare. Acestui scop i se adaugă şi alte obiective precum: informarea şi educarea tinerilor în privinţa procesului electoral; crearea unei comunităţi de adolescenţi şi tineri adulţi activi în societatea civilă și susținerea tinerilor artiști prin implicarea acestora în crearea de lucrări grafice utilizate pentru comunicarea mesajului Generației VOT.

vot
Enache Emma

Iniţiativa a luat naştere în vara acestui an, când doi tineri, Cristi Drăgan şi Tushar Advani, au hotărât să îşi mobilizeze şi să își convingă prietenii că votul este un act necesar şi că poate fi #cool. Prima campanie a proiectului Generația VOT a avut un impact vizibil în rândul tinerilor din București, prezența la vot a segmentului de vârstă 18-24 de ani crescând cu 49% față de alegerile locale din 2016. De această dată, comunitatea își dorește ca impactul pe care l-a avut în Municipiul București să fie extins și în celelalte județe, întrebând și mai mulți tineri: „te scot la un vot?”

De asemenea, în urma primei campanii, mulţi tineri şi-au exprimat dorinţa de a participa în mod activ şi concret în cadrul activităţilor Generaţia VOT. Astfel, comunitatea și-a deschis porțile pentru a primi aproape 500 de ambasadori din toată ţara. Acum fiecare județ din România se bucură de cel puțin un reprezentant Generația VOT. Alături de ei, nici personalităţile publice ori creatorii de conţinut nu s-au lăsat mai prejos, promovând la rândul lor mesajul şi activităţile acestui proiect. Odată cu implicare ambasadorilor și a creatorilor de conținut, comunitatea online a crescut semnificativ, de la aproximativ 2000 de urmăritori pe Instagram în luna septembrie la peste 4700 în luna noiembrie.

Citește mai multe despre Generația VOT aici!
vot
Iorga Catinca

Chiar dacă contextul pandemic actual nu permite prezenţa fizică în desfăşurarea evenimentelor sau atelierelor mişcării, Generaţia VOT s-a adaptat cu succes mediului online, folosindu-se de instrumentele platformelor cunoscute pentru a facilita noi contexte de comunicare și de dezbatere – întâlniri săptămânale cu ambasadorii pentru „a pune ţara la cale”, dezbateri live pe canalele de social media, ateliere cu studenţi specializaţi în Drept şi Științe Politice, workshop-uri creative pentru ambasadori şi implicarea permanentă a tinerilor în provocările şi activităţile online #GeneraţiaVOT.

 

vot
Andreea Sicoe

Dreptul la vot este unul dintre drepturile fundamentale ale cetățeanului român. Considerăm exercitarea acestui drept primul pas către un viitor cu oameni responsabili și fericiți. Dacă și tu crezi același lucru, te așteptăm în comunitatea noastră! Vă puteţi implica, urmărind Generaţia VOT pe platformele de social media, participând la activităţile online propuse şi, mai ales, mergând la vot!

vot
Ioana Radinciuc

A vota nu este doar despre alegeri, ci şi despre datorii – datorii faţă de predecesorii noştri care au luptat pentru acest drept; datorii faţă de generaţiile viitoare care merită o realitate democratică propice dezvoltării lor; datorii faţă de noi înşine, pioni ai schimbării. Iar schimbarea începe cu mine, cu tine, cu fiecare dintre noi.

vot
Andreea Chiriță

Acestea fiind spuse, te întrebăm și pe tine: pe 6 decembrie, te scoatem la un vot?


Acest comunicat a fost realizat de ambasadorii Generația VOT: Andreea Sicoe, studentă în cadrul Facultății de Drept, Universitatea din București; Maria Chirilă și Diana Benchea, masterande la Facultatea de Litere, Universitatea din București. 

România intră în carantină parțială! Noi restricții vor fi aplicate

"în Știri" "de POV21"

Din cauza înregistrării unui număr ridicat de cazuri noi de COVID-19, România intră în carantină parțială, de luni, 9 noiembrie, potrivit digi24.

Printre noile restricții care vor fi aplicate se numără: toate școlile din țară vor trece în sistem online, angajații, atât de la stat, cât și cei de la privat, vor lucra în regim de telemuncă dacă au această posibilitate, iar masca de protecție va fi obligatorie în toată țara, conform Hotărârii CNSU.

HOTĂRÂREA CNSU cuprinde:

Art. 1 Începând cu data prezentei hotărâri la nivelul României se propune instituirea obligației purtării măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul şi gura, la 2 nivel național, pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, în toate spațiile publice deschise și închise, indiferent de valoarea ratei de incidență cumulată a cazurilor din ultimele 14 zile.

Art. 2 În vederea evitării aglomerării transportului public, se propune ca toate instituțiile publice, precum și toți operatorii economici publici sau privați să aibă obligația organizării activității și desfășurării programului de lucru în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, iar acolo unde specificul activității nu permite acest lucru, să se organizeze programul de lucru astfel încât personalul să fie împărțit în cel puțin două grupe care să înceapă, respectiv să termine activitatea la o diferență de cel puțin 2 ore. Respectarea aplicării acestei măsuri se urmărește de prefecți și de către Inspecția Muncii.

Art. 3 În vederea prevenirii răspândirii infecțiilor cu SARS-COV-2, se propune ca, în toate localitățile, activitățile didactice care impun prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ să se desfășoare în sistem on-line.

Art. 4 – (1) În toate localitățile din România, se propune interzicerea circulației persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în intervalul orar 23.00 – 05.00.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei este permisă în intervalul orar 23.00 – 05.00 pentru următoarele motive:
a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;
b) deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță, precum și pentru achiziționarea de medicamente;
c) deplasări în afara localităților a persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicției cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane și care pot fi dovedite prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei;
d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori deces al unui membru de familie.

Art. 5 (1) Pentru verificarea motivului deplasării în interes profesional, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate, legitimația de serviciu, adeverința eliberată de angajator sau o declarație pe propria răspundere;
(2) Pentru verificarea motivului deplasării în interes personal, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate, o declarație pe propria răspundere, completată în prealabil;
(3) Declarația pe propria răspundere trebuie să cuprindă numele și prenumele, data nașterii, adresa locuinței/gospodăriei/locului activității profesionale, motivul deplasării, data completării și semnătura.

Art. 6 Se propune interzicerea desfășurării de reuniuni cu prilejul unor sărbători, aniversări, petreceri în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private.

Art. 7 (1) Se propune suspendarea activității piețelor agroalimentare în spații închise, târgurilor, bâlciurilor, piețelor mixte și volante și a talciocurilor, definite potrivit art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţă în unele zone publice, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Se permite activitatea piețelor agroalimentare ce pot fi organizate în zone publice deschise, cu respectarea normelor de protecție sanitară.

Art. 8 Se propune ca, pentru spațiile exterioare în care se desfășoară activități de preparare, servire și consum al produselor alimentare, băuturilor alcoolice și nealcoolice, care au fost amenajate și pot fi asimilate spațiilor publice închise, astfel cum sunt ele definite în Legea pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun nr. 349/2009, cu modificările și completările ulterioare, le sunt aplicabile în mod similar regulile și măsurile de protecție sanitară, prevăzute în anexa nr. 3, art. 6 pct. 1 și 2 din Hotărârea Guvernului nr. 856/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID19.

Art. 9 Se propune instituirea obligației pentru operatorii economici care desfășoară activități de comerț/prestări de servicii în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private să-și organizeze și desfășoare activitatea în intervalul orar 05.00 – 21.00.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în intervalul orar 21.00 – 05.00, operatorii economici pot activa doar în relația cu operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), unitățile farmaceutice, benzinăriile și operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu își pot desfășura activitatea în regim normal de muncă, cu respectarea normelor de protecție sanitară.

Art. 10 Se propune ca implementarea măsurilor prevăzute în prezenta hotărâre să se realizeze pe o perioadă de 30 de zile, urmând ca la finalul acesteia, în funcție de evoluția 4 situației epidemiologice, să se hotărască, după caz, menținerea, eliminarea sau modificarea acestora

Alexandru Rafila: „În circa patru, maxim şase săptămâni, vom ajunge să depăşim bine 10.000 de cazuri.”

"în Știri" "de POV21"
Alexandru Rafila

Alexandru Rafila, reprezentatul României la OMS, a menţionat pentru RomâniaTV că această creştere trebuie încetinită şi ulterior stopată, prin măsuri care trebuie luate şi asumate foarte clar de către Guvern.

Rafila estimează că în aproximativ patru, maxim șase săptămâni, dacă această creștere va continua, vom depăși 10.000 de cazuri.

,,Opinia mea este că, în acest moment, dacă creşterea la care asistăm va continua în acelaşi mod, în circa patru, maxim şase săptămâni vom ajunge să depăşim bine 10.000 de cazuri şi lucrul ăsta se va reflecta cu siguranţă în ocuparea tuturor paturilor de la Terapie Intensivă, dar şi a paturile pentru asistenţa obişnuită, să spunem, a pacienţilor cu forme medii de boală, pe de o parte, iar pe de altă parte impactul asupra mortalităţii va fi evident şi nu vreau să se creeze niciun fel de panică (…) dar dacă mă uit la situaţia din Cehia, care este o ţară care are 10 milioane de locuitori, văd că acolo capacitatea de acordare a asistenţei medicale a fost depăşită, sunt circa 13.000 de cazuri pe zi la o populaţie la jumătate, adică ca şi când la noi ar fi, să spunem, peste 20.000 şi în mod evident lucrul ăsta a avut un impact foarte mare asupra mortalităţii, pentru că ea este la nişte valori mai mult decât duble faţă de România, care este o ţară cu o mortalitate destul de mare comparativ cu alte ţări din Uniunea Europeană”, a reprezentantul României la OMS.

Nelu Tătaru precizează detalii cu privire la mortalitatea ridicată din România!

"în Știri" "de POV21"

Nelu Tătaru a oferit detalii vineri seară, 23 octombrie, despre mortalitatea ridicată în România la pacienţii infectaţi cu noul Coronavirus!

Autorităţile raportează toate decesele cauzate de acesta sau prin decompensarea patologiilor concomitente prin prezenţa SARS-CoV-2, conform digi24.

„Mortalitatea este dată de cazurile grave, cazurile cu comorbidităţi, după o îndelungă, să spunem, suferinţă şi luptă cu boala în terapiile intensive. Există patologii concomitente, există patologii decompensate în aceste şapte luni şi există în acelaşi timp şi resurse limitate în această boală. Discutăm de o mortalitate efectivă dată SARS-CoV-2, dar există şi o mortalitate dată de decompensările acestor boli cronice. Dacă v-aţi uitat în raportările noastre, sunt tocmai aceste decompensări ale bolilor cronice, care se află în tratament cronic de o perioadă îndelungată sau unii dintre ei, să spunem, în ultima perioadă chiar nu au mai verificat aceste boli”, a declarat Nelu Tătaru.

În acest weekend România va trece la ora de iarnă

"în Știri" "de POV21"

În acest weekend România va trece la ora de iarnă. Ce presupune asta? Sistemul orei de iarnă și de vară, care încă este în vigoare, presupune o ajustare cu o oră a ceasurilor atât primăvara cât și toamna. Ora standard fiind considerată ora de iarnă.

Ora de vară a fost introdusă pentru ca oamenii să poată beneficia o perioadă mai lungă de timp de lumina naturală a soarelui și a fost avantajoasă pe vremuri pentru cei care lucrau în agricultură. Țările europene au adoptat acest sistem în secolul XIX, pentru a reuși să se economisească energie.

La ora de vară, ceasul se dă cu o oră înainte, astfel ora 3:00 devine ora 4:00, pe când la ora de iarnă, operațiunea e inversă, astfel ora 4:00 devine ora 3:00.

În anul 2020, trecerea la ora de iarnă se va face în ultimul weekend din octombrie, mai precis în noaptea de 24 spre 25 octombrie, când ora 4:00 va deveni ora 3:00. Astfel, ziua de 25 octombrie este considerată cea mai lungă zi din an.

Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea orei, dar procesul a fost amânat pentru anul 2021.

Cu toate că propunerea de renunțare la schimbarea orei ar fi trebuit să între în vigoare încă din anul 2019, datorită faptului că unele țări s-au opus, termenul a fost amânat pentru anul 2021 când statele vor decide ora la care să rămână. Astfel, statele care decid să rămână la ora de vară ar urma să facă ultima modificare în ultima duminică din martie 2021, iar statele care vor decide să rămână la ora de iarnă vor urma să facă modificarea finală în ultima duminică din octombrie 2021.

Totuși, decizia finală o va decide Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European. Astfel, cele două instituții vor trebui să ajungă la un acord înainte ca propunerea să fie pusă în practică.

Învățământul în România – mult prea teoretic și aproape degeaba

"în Păreri și opinii/Texte" "de POV21"

Cu toții știm că învățământul în România nu e tocmai cel mai strălucit. Nu este nici cel mai atractiv sau cel mai accesibil pentru elevi. Totuși, elevii și studenții reprezintă viitorul țării.

Generația asta are nevoie de toate condițiile pentru a înțelege ce îi așteaptă în continuare. Au nevoie de o viziune asupra viitorului, pentru că acești copii vor fi aruncați în viață după terminarea liceului sau a facultății. Majoritatea dintre ei se simt absolut neștiutori, fără o perspectivă de viitor, fără o imagine de sine stătătoare, fără un scop, dezorientați.

„Singurul lucru pe care îl știu este că nu știu nimic.”

Afirmă Socrate, faimos filosof antic. Spusele sale sunt oglinda a ceea ce simte un elev român zi de zi, când se trezește cu noaptea-n cap sau se grăbește pentru a nu întârzia. Acest fapt determină lipsa grijii de sine, unii plecând fără ca măcar să ia micul dejun, fără să fi prins 7 ore de somn, toate acestea pentru a ajunge la școală, liceu sau facultate la timp. Pentru a ajunge în instituția aia mohorâtă și învechită atât din punctul de vedere al aspectului, cât și din punctul de vedere al metodelor didactice și al aparaturii.

Elevii și studenții sunt viitorii adulți ai României.

Adulți care habar nu au să schimbe un bec și să lucreze cu mâinile, nu știu ce înseamnă un lucru practic, munca în sine. Noi nu știm decât să reproducem papagalicește lecția aia grea și fără sfârșit de la biologie. Cu toate că… profesoara a zis clar să învățăm logic, pentru că altfel uităm tot după ce ne-am văzut cu zece în catalog și cu sacii în căruță. Știm să rezolvăm o problemă de două pagini la fizică. Știm să înmulțim matricile ălea mișto cu șapte linii și șapte coloane. Vorba vine, că profesorii zic că nu ne trebuie nouă așa ceva.

Întrebarea totuși e dacă ne trebuie ceva din ceea ce învățăm cu adevărat

Nu știm să reparăm scaunul ăla vechi de 10 ani pe care ne legănăm în pauze și-n ore, pentru că ne găsim alte ocupații între plictiseala datorată teoriei exagerate și „scârba” de la atâta învățat de lucruri care știm că n-o să ne ajute când ne păcălește vânzătoarea de la magazinul de la colțul blocului și ne dă cu 10 lei mai puțin.

Mi-am pierdut ani întregi prin școli și la începutul sfârșitului realizez că nu am învățat ceea ce mi-ar fi plăcut să învăț, nici pe departe ceea ce mi-ar fi fost util.

Teoria asta o fi și ea bună la ceva, nu? Cu asta se laudă învățământul în România. Am învățat de la colegi să privesc mereu partea bună a lucrurilor („Ai luat cinci! Măcar n-ai luat patru.”) și am ajuns la concluzia că, într-un fel sau altul, la școală ne-am antrenat creierul, ca să zic așa; alt plus din partea acestei teorii băgate pe gât în cantități industriale, îmi pare rău, dar nu văd. (bineînțeles acea „cultură generală” e și ea prin peisaj).

Dar n-o să mă felicite nimeni, niciodată, în viața de zi cu zi pentru cât de „forțos” mi-e creierul de la toate limitele și integralele ălea.

Pot să număr pe degete de câte ori am văzut un experiment în laboratoarele de fizică și chimie. „Nu avem echipament”, este răspunsul trist al profesorilor. Însă ferească Dumnezeu să le zici că tu nu le înțelegi teoria. Mai ales după ce ți-au explicat-o printr-o formulă pe care au demonstrat-o pe o tablă întreagă. E posibil să te alegi cu niște priviri urâte.

Nu mi-a vorbit nimeni despre meserii, tot ce-am auzit des, chiar încontinuu, a fost: „Sunteți clasă de științe, de ce nu vă duceți la medicină?”. Da, ok, trebuie să învățăm toată teoria aia, dar pe noi de ce nu ne învață nimeni ce presupune fiecare meserie, astfel încât să ne dăm seama pe ce drum s-o apucăm? De ce nu mă învață nimeni ce presupune a fi electrician sau inginer? De ce nu-mi spune nimeni că există atâtea posibilități, că dacă vreau pot să fiu și croitoreasă?

Școala te învață să gândești, „te ține în priză”, dar nu-ți oferă un orizont clar.

Învățământul în România nu te pregătește să-ți plătești facturile. Nu te previne asupra numărului de joburi prost plătite pe care le vei avea până să reușești. Nu te pregătește pentru eșec. Nu te învață să fii om. Te învață că toate astea le descoperi singur și nu sunt sigură cât de ok și de etic e să arunci niște copii în viață, fără ca măcar să le dai câteva indicii.

Educația e, în primul rând, voluntară, dar trebuie să fie și plăcută.


Autor: Georgiana Badea

Sunt minoritățile din România mai predispuse la suicid?

"în Dosarul Săptămânii" "de POV21"
minoritățile din România

Sunt minoritățile din România mai predispuse la suicid?

Fie că ne referim la comunitatea rromă, la maghiari sau la LGBTQ, în România minoritățile există în proporție de 15%. Trebuie avut în vedere faptul că, trăind într-o țară post-comunistă, lucrurile normale, precum drepturile omului sunt privite cu coada ochiului.

Să fie minoritățile din România mai predispuse la suicid?

Surprinzător este faptul că nu există un răspuns concret la această întrebare. Am găsit însă, următoarele statistici la nivel național.

Cazuri de suicid se petrec frecvent. Presiunea socială (rezultată, în majoritatea cazurilor, din bullying), exercitată asupra acestora, negestionată cum trebuie, poate duce la neacceptarea sinelui, la depresie și, în cele din urmă, la sinucidere.

Cum să nu te lași prada presiunii sociale, ca o parte a unei minorități?

Cel mai semnificativ pas este să te accepți tu pe tine însuți așa cum ești! Nu datorezi nimic nimănui! Ți-au oferit vreodată altceva în afară de insulte și o stimă de sine scăzută?

Pentru a ajunge să faci acest pas, poți citi cărți de dezvoltare personală, poți vizita un psiholog (sau doi, dacă ai fost în cazul meu), sau chiar să meditezi. Pe mine, cel puțin, meditația m-a ajutat să îmi echilibrez ființa interioară cu cea exterioară și am învățat să fac față glumelor de genul „Ai greșit baia, prințeso!”. Well, prințesa asta măcar nu e pleava societății moderne.

Tu continuă să fii tu însuți, oricât de „greșit” ar fi pentru o serie de oameni. Tu arată-le că nu te afectează bullying-ul lor. Atât timp cât îți vezi de drum, nu ai nicio vină că nu ești perfect!

„Ne luăm de el/ea pentru că nu e ca noi”. Cum ca voi, frate? Așa de prost?

În copilărie, mi-a fost indusă ideea că rromii sunt oameni răi care fură, care se bat și amenință cu „dacă te prind singur…”, însă nu am vrut să cred. Am ajuns să cunosc câțiva oameni de etnie rromă de curând și am dedus că sunt oameni chiar de treabă, cu vieți normale, o mare parte dintre ei. Cum noi avem români care ne fac țara de râs în cam toată lumea, și ei au aceeași problemă. Orice pădure are uscăturile ei. Însă, nu e nimic greșit în a fi diferit.

Un exemplu recent este Black Lives Matter din Statele Unite, unde oamenii de culoare sunt considerați de către (ne)democratul Donald Trump, sclavi ai societății. Cum să fii președinte al Țării Tuturor Posibilităților, când tu ai incapacitatea de a gândi în afara cutiei? De fapt, la ce să mă aștept? Acum scurt timp se discuta interzicerea discuțiilor despre identitatea de gen, la noi. Comunismule, tu ești?

Revenind la minorități și la predispoziția acestora la suicid, pot spune că drepturile acestora nu sunt respectate în totalitate.

Un exemplu concret ar fi legalizarea parteneriatelor civile – atât în rândul persoanelor heterosexuale, cât și în rândul persoanelor homosexuale, care chiar au nevoie de așa ceva. De ce este nevoie de legalizarea parteneriatelor civile în România? Ei bine, dacă vreți să vă luați o casă, ca și cuplu, nu o puteți lua în acte pe numele amândurora, decât dacă sunteți cununați sau căsătoriți (sau, parteneri civili). Până atunci, unul va fi proprietarul, iar celălalt garantul că plata imobilului va fi dusă la bun sfârșit. Nedrept, nu? Și nu doar persoanele LGBTQ nu au drept de a face asta, ci și majoritatea celor straight care nu vrea să se căsătorească din principii. Aceștia din urmă sunt văzuți ca „nesusținători” ai tainei căsătoriei, de către Biserica Română.

Minoritățile reprezintă un caz sensibil în România, diversitatea fiind o spaimă teribilă a românilor!

„Eurobarometrele europene anuale testează valorile individuale ale cetățenilor europeni, iar toleranța și respectul față de alte culturi se află în a doua jumătate a clasamentului. Din ultima măsurătoare de acest tip (EB 91/2019) a rezultat, de exemplu, că toleranța îi definește doar pe 12% dintre români, iar respectul față de alte culturi pe 4% dintre respondenții români. Valorile care ocupă poziții de top în opinia românilor, care îi și definesc, sunt respectarea vieții umane (33%), respectarea drepturilor omului (32%), pacea (30%) și democrația (29%).”

Pentru a vedea sursa relatărilor, click aici.

Trebuie să fim toleranți și să ne iubim aproapele, nu să facem tot posibilul să îl tragem în jos. Fie că este de culoare, are altă cultură sau altă religie; mai presus de toate, este om.

Voi încheia într-o notă optimistă, cu un citat al faimoasei Ariana Grande:
Dacă oferim puțină iubire, poate schimbăm lumea.

Tocit și favoritism, cam așa funcționează liceul în România

"în Păreri și opinii" "de POV21"
liceul

Nu poți trece prin liceu fără a-ți forma spiritul de observație și aptitudinile critice, asta, cel puțin, dacă nu ești o entitate din Parlamentul României.

Am petrecut patru ani într-un liceu dintr-un mic orășel din Suceava, unde am avut parte de niște profesori foarte buni (la materiile pentru bacalaureat și nu numai), dar și de o serie care abia știau să predea materia pentru care se presupune că s-au pregătit la facultate.

Notele acestora din urmă se puneau pe ochi frumoși, pe cumpărarea unor manuale sau cărți pe care nu le-am folosit nici în ziua de azi sau pe gradul de lingușeală.

Școala românească nu promovează valori precum autodepășirea, ci amplifică dorința elevilor de a se bate pentru locul I, chiar dacă asta înseamnă toceală 24/7. Memorie mecanică are toată lumea, dar nu la fel se poate spune și despre cea logică.

Sunt împotriva tocitului, motiv pentru care la majoritatea „ascultărilor” ceream să mi se pună întrebări. Aș fi putut foarte frumos să citesc lecția de 10–15 ori și apoi să o reproduc pe o scenă, dar cu ce aș fi rămas în minte?! Unii profesori se simțeau ofensați că trebuiau să îmi pună întrebări din lecția de zi, deși în asta constă nota la oral, din vorbit pe baza unui subiect, cu gura ta, cu ideile tale, nu cu caietul sub ochi și cu șoapta celui mai bun prieten, care îți este și coleg de bancă.

Notele mele la unele materii (cele din categoria a doua) au fost fie prea mici, din cauza unor profesori prea pretențioși, fie prea mari, din cauza unor profesori prea lăsători. La latină, de exemplu, am media 10 atât în clasa a IX-a cât și în a X-a, iar tot ce știu este „salve”, pentru că în caietul de latină nu am scris nimic, deoarece orele de latină erau dezbateri publice sau picnicuri în toată regula.

Niciodată nu am să îndemn pe cineva să tocească. Sfatul meu pentru cei care încă se confruntă cu liceul este următorul: învață logic, pentru tine, pentru că mai bine iei un 7-8 pe merit, decât un 10 pe 100 de cuvinte pe care le uiți în maximum 10 ore.

Altă pildă utilă este aceasta: explică altora ceea ce ai învățat. De ce? Pentru că așa îți întipărești informația de care ai tu nevoie, iar receptorul, va înțelege la rândul lui ce îi explici. Astfel, aveți amândoi de câștigat.

Școala ca instituție în România trebuie șlefuită, trebuie mulată pe valorile elevilor care stau 12 ani de zile pe bănci, iar apoi nu știu încotro să o apuce.

Ne trebuie materii precum educația sexuală, educația financiară, educația civică sau cursuri de prim ajutor. Și lista poate continua. Religia mi se pare inutilă în școli, pentru că educația religioasă nu e o știință, ci o valoare spirituală pe care o dobândești de la părinți și de la biserica la care mergi. Limba latină este și mai inutilă! Pentru că nu o mai vorbește nimeni. Nu vor veni romanii cu mașina timpului să ne întrebe ce facem. Sau poate asta se așteaptă.

Am trecut prin liceu, am luat și bacul, știu și încotro vreau să mă îndrept, dar toate acestea se datorează pregătirii individuale, cu sfaturi de-ale profesorilor și, mai ales, autodepășirii, nicidecum tocelii sau lingușelilor pentru un 10.
Oricine vrea zece în catalog, dar pentru 10 trebuie să muncești! Să arăți că meriți o notă mare, nu să privești profesorul sau profesoara și el/ea să se topească de ochii tăi frumoși. That’s not fair!

România se află printre cele mai violente țări din UE, ocupând locul 5

"în Știri" "de POV21"
cele mai violente țări

Ultimele statistici centralizate de Eurostat (2016 – 2017) clasează România pe locul 5 în lista țărilor cu cea mai mare rată de omoruri. Statisticile au fost realizate raportând numărul omorurilor la suta de mii de locuitori. Astfel, România este în rândul celor cele mai violente țări din Uniunea Europeană.

cele mai violente țări

Mai sus de România, pe primele patru locuri, se află Țările Baltice și Malta. Cu toate acestea, reprezintă doar un efect statistic, deoarece ele au o populație mult mai redusă.

România are 285 de decese violente (lovituri cauzatoare de moarte, omoruri în toate formele de agravare). Astfel, depășește țări cu o populație dublă, cum ar fi Polonia. Mai mult, în ceea ce privește numărul omorurilor, este apropiată unor țări cu populație triplă (Italia – 302 de omoruri pe an) sau chiar cu o populație de patru ori mai mare (Germania are 367 de omoruri pe an).

Apropo de statistici, știai că România este țara cu cele mai mici prețuri la pâine? Mai multe chiar aici!

Rata incidenței

În ceea ce privește rata incidenței, în România au fost, în 2017, 1,5 omucideri la suta de mii de locuitori. 

Rata incidenței este dublă față de media europeană, triplă față de Franța și Germania și de 11 ori mai mare decât Marea Britanie.

cele mai violente țări

Conform statisticii pe zone, Oltenia și Moldova sunt printre cele mai nesigure zone din Uniunea Europeană.

Mai exact, sudul Olteniei are peste două omoruri pe an la suta de mii de locuitori, în timp ce nordul Moldovei are o rată de peste 2,5 omoruri la suta de mii de locuitori.

În schimb, Banatul și zona București-Ilfov sunt cele mai sigure zone din toată țara.

Indicatorul se află în scădere atât la nivel european, cât și național.


Sursă: Eurostat

Ziua Limbii Române sărbătorită la 31 august!

"în Texte" "de POV21"
Ziua Limbii Române

Anual, la data de 31 august, se sărbătorește în România și Republica Moldova Ziua Limbii Române.

Ziua Limbii Române se celebrează și în Republica Moldova începând din anul 1990. În România, sărbătoarea a fost instituită prin Legea 53/2013. Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată în 2011. Atunci, 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect de lege în care solicitau proclamarea zilei de 31 august ca Ziua Limbii Române. A fost aprobat de Senat în şedinţa din 6 decembrie 2011 şi de Camera Deputaţilor la 19 februarie 2013. Traian Băsescu a promulgat legea la 13 martie 2013, fiind publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013.

Inițiatorul propunerii legislative spunea atunci că „importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”, conform europa.fm.

În anul 2011, în Ucraina, Ungaria, Serbia și Bulgaria, mai multe asociaţii şi organizaţii româneşti au stabilit ca ziua de 31 august să devină sărbătoare națională pentru comunitățile românești.

Limba română este limbă maternă pentru aproximativ 28 de milioane de persoane. Aceasta e limba de stat în România și Republica Moldova. În Uniunea Europeană și Uniunea Latină este limbă oficială și administrativă. În Albania, Croația, Grecia, Macedonia, Ucraina, Ungaria, Serbia și Bulgaria și în Balcani, limba română este limbă minoritară autohtonă, de uz familiar și local.

Serviciile religioase în statul monastic Muntele Athos se oficiază și în limba română, fiind una dintre cele cinci limbi oficiale.

Limba română este studiată în 40 de țări din lume. De exemplu, în Spania se studiază la Universitatea din Alicante, Universitatea din Barcelona, Universitatea din Granada, Universitatea Complutense din Madrid, Universitatea din Salamanca, Centrul de Limbi Străine al Universității din Alcalá de Henares, Universitatea din Santiago de Compostela, Școala Oficială de Limbi Străine și Universitatea Națională pentru Învățământ la Distanță.

Dacă vrei să citești despre elevii francezi ce vor studia limba, cultura și civilizația românească, dă click aici!

Ce spun personalitățile despre limba română?

„Întotdeauna m-am mirat cum poţi să rămâi un prost în mijlocul unei Limbi atât de frumoase şi înţelepte cum este Limba Română?”  (Grigore Vieru)

„Orice ar fi, pasiune sau dorinţă, sete sau foame de experienţă reală, toate acestea se pot exprima în limba română prin cuvântul dor, care a devenit expresia oricărei dorinţe şi care implică fiinţa umană în totalitatea sa.” (Mircea Eliade)

„Limba este însăși floarea sufletului etnic al românimii.” (Mihai Eminescu)

„O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte.” (Nichita Stănescu)

Anul acesta, la inițiativa ambasadorului nostru la Paris, am primit mai multe urări.

Ce se întâmplă în 2020 de Ziua Limbii Române?

Academia Română organizează o dezbatere dedicată evoluției limbii române. Aceasta va avea loc în parcul Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125, începând cu ora 11. Mai multe informații se pot regăsi aici.

Muzeul Național al Literaturii Române, cu sprijinul Ministerului Culturii, desfășoară mai multe activități online. Află mai multe despre evenimentul „Limba română, o problemă de siguranță națională” aici.

În Cluj Napoca, pe platoul pietonal din faţa clădirii Casino – Parcul Central „Simion Bărnuţiu”, de la ora 15:00, se vor desfășura activități dedicate Zilei Limbii Române. Vor susține conferințe despre limba română următorii scriitori: Horia Bădescu, Vasile Igna şi Adrian Popescu. Actori ai Teatrului Național din Cluj-Napoca vor recita din lirica română contemporană.

Muzeul Național al Literaturii Române Iași, în parteneriat cu Asociația „Patrimoniu pentru comunitate” Iași, organizează în perioada 28 august – 23 septembrie 2020, expoziția „Limba română este patria mea…”.

Pe paginile de Facebook ale reprezentanțelor Institutului Cultural Român se vor regăsi recitaluri de muzică, expoziții şi poezie românească, cursuri de limba română, conform AGERPRES.

În Republica Moldova se desfășoară mai multe evenimente în capitală. Programul se poate regăsi aici.

De ce sunt așa mizerabile râurile din România? Iată câteva motive!

"în Păreri și opinii" "de POV21"
Râurile din România

Recent, mă plimbam pe faleza Jiului – un râu care îmi trezește multe amintiri din copilărie. Înaintând ușor pe faleza, n-am putut să nu observ peturile și pungile care se răsfrângeau asupra malurilor împietrite, apa care părea mai mult neagră și cum un miros de canalizare era prezent mai tot timpul. Cum este posibil ca un râu destul de important dintr-o țară europeană să ajungă în situația asta?

De ce sunt așa mizerabile râurile din România?

Trebuie să ne reamintim că aceleași râuri care parcurg orașele patriei, trec și prin zone rurale sărace, unde oamenii aruncă aproape orice pe râu – de la pungi și sticle, la fecale. Cunosc sate unde, înainte de implementarea serviciilor de strângere a gunoiului, rezidurile se aruncau într-un loc știut de toată lumea, deseori chiar pe albia unui râu. 

Un alt factor extrem de important, poate chiar cel mai important, este acela că apele menajere sunt deversate direct în râuri, uneori fără vreun fel de tratament.

Stațiile de epurare sunt vechi, suferă de lipsă de modernizare și au devenit cam ineficiente. Aproape în fiecare săptămână se mai descoperă câte o stație care nu funcționează, alta înfundată, alta n-are fonduri și lista poate continua. Cum poate un stat membru UE, un stat care se prezintă modern și are pretenția să fie luat în serios, să nu reușească să asigure servicii elementare precum un sistem de canalizare eficient?

Uneori, dacă nu face administrația vreo prostie, o facem noi. 

Zonele turistice sunt pline ochi de oameni în fiecare weekend, vara chiar mai des. Printre acești oameni care doresc relaxare, să se deconecteze de la viața vibrantă din mediul urban, există unii care, după ce sparg o pungă de semințe și balotează un bax de bere, se gândesc să redirecționeze toate resturile direct pe râurile din România. Adică, de ce nu?

Putem adăuga în lista de motive poluarea provenită de la exploatațiile miniere sau petroliere, atunci când există avarii pe conducte, dar nu ăsta e scopul.

Scopul acestui articol este să tragă un semnal de alarmă. Un semnal de alarmă, care să ne trezească și să ne facă să înțelegem că ar trebui să conștientizăm faptul că, poluând la nesfârșit, lucrurile vor deveni din ce în ce mai rele. Și, deși autoritățile au o mare parte din vină, nici noi nu suntem complet curați. Simplul fapt că acceptăm toate aceste abuzuri, pentru că asta sunt până la urmă, suntem vinovați de colapsul care are loc în natură.

Dacă zici că nu ai cum să schimbi asta, te înșeli.

Poți începe prin a sorta plasticul și metalul de restul gunoiului, poți alege să cumperi mai puține lucruri din plastic, sau măcar să fie din plastic biodegradabil. Ai grijă să nu arunci în toaletă lucruri care nu ar trebui să fie acolo, cum sunt resturile de mâncare sau hârtii (cunosc cazuri). 

Nu uita, dacă tu începi să ai grijă de mediul în care trăiești, o vor face și alții la un moment dat.

Dacă vrei să afli mai multe despre poluare, verifică link-ul de aici.
1 2 3 6
Derulează înapoi