Tag archive

Justitie

Moartea judecătoarei Ruth Bader Ginsburg : tragedie pentru liberalismul american

"în Păreri și opinii" "de POV21"
ginsburg

Judecătoarea Curții Supreme a SUA, Ruth Bader Ginsburg, a murit ieri , 18 septembrie. Aceasta s-a stins din cauza complicațiilor cancerului de pancreas metastatic, conform CNN. Ginsburg avea 87 de ani.

,,Națiunea noastră a pierdut un judecător de statură istorică”, a declarat șeful justiției John Roberts.

,,Noi, cei de la Curtea Supremă, am pierdut un coleg drag. Astăzi suferim, dar avem încredere că generațiile viitoare își vor aminti de Ruth Bader Ginsburg așa am cunoscut-o. A fost o campioană neobosită și hotărâtă a justiției”.

Cine a fost Ruth Bader Ginsburg?

Ginsburg a fost un arhitect al luptei juridice pentru drepturile femeilor în 1970. Timp de mai mult de un deceniu, ea a condus lupta în instanțele de judecată pentru egalitatea de gen.

Când și-a început cruciada legală, femeile erau tratate de lege diferit de bărbați. Sute de legi federale și de stat restricționau ce puteau să facă femeile. Le era interzis să ocupe anumite posturi,nu aveau anumite drepturi și nu participau la serviciul juriului.

Până la prima sa numire judiciară în 1980, Ginsburg a lucrat la o revoluție.

Ginsburg credea că legea trebuie să nu țină cont de gen, conform Biography. Pentru ea, toate grupurile aveau dreptul la drepturi egale. Unul dintre cele cinci cazuri câștigate de ea în fața Curții Supreme a implicat o parte din Legea de securitate socială. Legea favoriza femeile peste bărbați, deoarece acordă anumite beneficii pentru văduve, dar nu văduvi.

Ulterior, ea a lucrat 27 de ani la cea mai înaltă instanță a națiunii.

Ginsburg a devenit cel mai proeminent membru al acesteia. Ginsburg a fost numită în funcție în 1993 de către președintele Bill Clinton. În ultimii ani a servit drept cel mai înalt membru al aripii liberale a curții.

Ginsburg a oferit în mod constant voturi progresive cu privire la problemele sociale cele mai controversate. Printre aceste probleme se numărau dreptul la avort, căsătoria cuplurilor de același sex, dreptul la vot, imigrație, asistența medicală și acțiunea afirmativă.

Ce impact are moartea ei asupra societății americane?

Moartea ei deschide o luptă politică legată de viitorul curții. Ginsburg i-a spus nepoatei sale cu câteva zile înainte de moartea ei că dorește ca înlocuitorul ei să fie numit de următorul președinte, a informat NPR. Aceasta a declarat astfel:

,,Cea mai arzătoare dorință a mea este să nu fiu înlocuită până când nu va fi în funcție un nou președinte.”

Moartea lui Ginsburg va avea consecințe profunde atât pentru Curte cât și pentru SUA. În interiorul instanței, lipsește liderul aripii liberale . Iar cu începerea noului mandat al instanței, șeful justiției, John Roberts, nu mai deține votul decisiv .

Deși Roberts are un istoric conservator în cele mai multe cazuri, el s-a despărțit de colegii conservatori în câteva situații importante în acest an.

A votat cu liberalii, de exemplu, pentru a proteja cel puțin temporar așa-numiții DREAMers de deportarea de către administrația Trump.

A votat cu liberali și pentru a susține un precedent major privind avortul. De asemenea a susținut interdicțiile asupra adunărilor mari ale bisericii în timpul pandemiei de coronavirus. Dar fără Ginsburg, nu există o majoritate clară în instanță.

Ce înseamnă asta pentru programele care sunt acum în vigoare?

Affordable Care Act, sau Obamacare, este în pericol. Instanța este programată pentru a auzi o contestare adusă de republicani în privința acesteia. Și nu este prima dată. În 2012, Înalta Curte a hotărât în favoarea Obamacare. Voturile au fost împărțite 5 la 4, Roberts votând decisiv. Dar de data asta, rezultatul ar putea fi diferit.

Moartea lui Ginsburg le oferă republicanilor șansa de a-și întări influența în instanță. O nouă numire a președintelui Trump ar duce la o majoritate a conservatorilor de 6 la 3. Și asta ar însemna că și dacă nu ar fi de acord un reprezentant de dreapta, conservatorii ar avea suficiente voturi pentru a prevala în cazul Obamacare și în multe altele.

Personal, rezonez cu valorile pentru care a militat în cariera ei.

Ruth Ginsburg a sculptat societatea americană, modelandu-i puțin mai multă toleranță. Iar în momentul actual, având un președinte atât de scandalos, un luptător al justiției cum era ea balansa problemele sociale. Dacă nu știți despre ce vorbesc când mă refer la președintele american, va invit să citiți mai multe aici. Va veți convinge singuri. Și cu acest președinte candidând din nou în absența lui Ginsburg, situația nu promite să se amelioreze.

Astfel, moartea lui Ruth Bader Ginsburg este o tragedie de proporții colosale.

Era îndeajuns de sumbru că s-a stins o figura care a contribuit atât de mult în lupta către dreptate și echitabilitate pentru toți. Însă moartea ei poate aduce după sine moartea progresului pentru care a lucrat o viață întreagă.

Autoare: Ruxandra Dorobanțu

Interviu cu Oana Negru: „Legea se respectă pentru a te apăra”

"în Interviuri" "de POV21"
Oana Negru

Dacă în prima parte a interviului cu trei dintre membrii board-ului VeDem Just am discutat cu judecătorul Cristi Danileț, astăzi vom vorbi cu Oana Negru, consilier la cabinetul senatorului Florina Presada. În cadrul VeDem Just, Oana Negru este director de programe, fiind totodată unul dintre organizatorii taberelor juridice din vara lui 2019.

Pentru a citi prima parte a interviului, cea în care am discutat cu judecătorul Cristi Danileț, dați click chiar aici!

Î: De ce credeți că este nevoie de VeDem Just în România?

Oana Negru: Asociația VeDem Just a fost înființată de ziua Drepturilor Omului, pe 10 decembrie 2015. Scopul său este unul complex și include: promovarea libertăţii, întărirea democrației, susţinerea statului de drept, buna guvernare, promovarea şi apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Citez din Statutul Asociației Voci pentru Democrație și Justiție – VeDem Just:

Pct. 6 Misiunea și valorile asociației

(1) Misiunea asociației este aceea de a contribui la progresul social și evoluția individuală promovând cultura democrației liberale, de a solidariza oamenii cu privire la drepturi și îndatoriri, de a contribui la relansarea curentului de cultură umanist și de a susține necesitatea conștientizării unei etici individuale.

(2) Valorile asociației sunt cu referire:

  • la societate – “Democrație, Atitudine și Civism”; 
  • la țară – “Datorie, Loialitate și Onoare”;
  • la indivizi – “Libertate, Demnitate și Etică”;
  • la sistemul de justiție – “Siguranță, Lege și Justiție”;
  • la instituții publice – “Responsabilitate, Transparență și Integritate”.

De 5 ani suntem în slujba comunității, reacționăm la derapajele din justiție și legislație și, mai mult decât atât, construim zi de zi premisele unei societăți mai responsabile și cu mai puțină infracționalitate pornind de la educarea juridică a tinerelor generații.

Din aceste considerente pot spune nu că este nevoie de VeDem Just, ci că este indispensabil să existe VeDem Just și acțiunile sale.

Poți afla mai multe despre VeDem Just accesând site-ul asociației!

Î: Ce schimbări a adus asociația în societate și în sistemul de justiție?

Oana Negru: Asociația noastră a schimbat paradigma înțelegerii conceptului de lege: legea se respectă pentru a te apăra, nu pentru a nu fi pedepsit și a promovat la nivel național educația juridică drept materie în școală.

De-a lungul celor cinci ani, am participat la cele mai importante evenimente din viața societății prin prezență fizică, reacții publice, opinii pertinente, presiune pe autorități, denunțuri și plângeri. Vezi: Roșia Montană, Colectiv, OUG 13, 10 august. Reacționăm ca asociație sau alături de celelalte organizații cu care facem front comun pentru a apăra drepturile societății civile, pentru a contracara derapajele autorităților.

Î: Până și numele este interesant, ce reprezintă EDUIURIS? În ce constă?

Oana Negru: EDUIURIS este un proiect de educație juridică dezvoltat de membrii asociației Vedem Just – Voci pentru justiție și Democrație, care are drept obiectiv familiarizarea elevilor cu noțiuni elementare de drept, necesare în viața cotidiană.

Există două tipuri de activități principale:

1.Educație non – formală

Se face prin rețeaua de voluntari formată din practicieni ai dreptului (magistrați, avocați, consilieri juridici, notari publici, mediatori, profesori de drept) și studenţi din cadrul facultăţilor de drept care, la solicitarea cadrelor didactice sau a elevilor, participă la întâlniri care se pot desfășura fie în unitățile școlare, fie în sediile instanțelor judecătorești.

Majoritatea voluntarilor implicați sunt instruiți cu privire la metodele și tehnicile de predare a educației juridice în stil nonformal.

2. Educație formală

Asociația susține introducerea în curriculumul școlar a disciplinei „Educație juridică pentru elevi”. Pentru aceasta, membrii asociației pun la dispoziția celor interesați programa disciplinei opționale, oferă în mod gratuit suportul de curs în variantă pdf și tipărită și materiale video tematice, organizează cursuri acreditate de instruire a cadrelor didactice care predau această materie.

Pentru mai multe informații despre acest proiect, dă click chiar aici și accesează site-ul EDUIURIS!

În momentul de față, aceste ore se țin în peste 100 de școli și licee din România. Noi ne dorim ca în curând  să se țină și în ciclul primar, iar din toamnă, peste 3000 de elevi din toată țara vor beneficia de educație juridică ca materie opțională.

Î: Care este cel mai frumos moment din tabăra de ed. juridică pe care vi-l amintiți?

Oana Negru: Este cea mai dificilă întrebare. Fiecare secundă a Legal Academy a fost specială: din momentul haosului începerii organizării până la lacrimile de plecare și despărțire de la final. Voi da două exemple din cele două sesiuni, sunt speciale dar nu sunt etalon.

La Turda, la începutul taberei, când încă nu se cunoșteau între ei și nici noi nu îi cunoșteam, copiilor le-au fost încredințate niște ouă de care să aibă grijă până la final.

Îi învățam astfel lecția responsabilității. La finalul taberei am făcut echipă cu ei astfel încât colegii mei, profesorii și organizatorii taberei, au avut o mare surpriză. Când i-au chemat să aducă ouăle, ei au venit cu puișori pufoși de o zi spunând că au ieșit din ouăle lăsate în grijă ca metaforă a faptului că deja cele învățate în tabără au început să dea roade.

Citește despre experiența unui participant la tabăra de educație juridică de la Suceava chiar aici!

În tabăra de la Suceava, am jucat jocul ,,Democrația”. Ei erau împărțiți în mai multe echipe. Fiecare echipă trebuia să își construiască casa visurilor. La final, din toate acestea, era nevoie să aleagă elemente astfel încât să ajungă la o singură casă a visurilor. Aveau la dispoziție resurse puține (carioci, lipici, foarfece, hârtie) pentru care era nevoie de negociere. Deși nu apucaseră să se cunoască foarte bine în cele câteva zile pline de tabără, în mai puțin de o oră au reușit sa fac o singură echipă, să organizeze alegeri, să se coaguleze și să construiască casa visurilor în care să locuiască toți. Deși au lucrat sub presiune, au lucrat ireproșabil.

A fost lecția copiilor pentru noi, adulții, că trebuie să avem încredere în ei și resursele lor. A fost lecția copiilor pentru noi, adulții, că trebuie să avem încredere în ei și resursele lor.

Jocul Democrația din tabăra de educație juridică de la Suceava, august 2019

Nu vreau să trec mai departe fără să mulțumesc, să le spun că sunt recunoscătoare pentru această experiență și să îi menționez pe cei cu care am organizat și desfășurat tabăra: Cristi Danileț, Lucian Checheriță, Oana Marchiș, Andriana Coșciug, Lorina Culic, Adrian Crișan, Dragoș Plesa, dar și minunaților copii participanți – Ambasadori ai Educației Juridice și părinților lor care au avut încredere în noi. Eforturile noastre au fost susținute și le mulțumim și pe această cale de către Ambasada Olandei, Centrul Rațiu pentru Democrație și Ștefan Mandachi – Hotel Mandachi.

Î: Cum vedeți sistemul de justiție românesc în momentul de față?

Oana Negru: În acest moment sistemul românesc de justiție își caută propria dreptate după profunda zdruncinare din era Dragnea, eră în care Legile Justiției au fost măcelărite după nevoi subiective și politice. Sper ca de acum încolo să cuprindă acei profesioniști care să îl readucă la sistemul de valori născute în reforma justiției din 2005, dar actualizat la 2020 și Europa. Reamintesc aici câteva dintre valorile extrase din Codul de Conduită de la Bangalore: Independență, Imparțialitate, Integritate, Etichetă, Egalitate, Competență și străduință, dar și cele cuprinse în Legea Fundamentală a României, art. 124 privind Autoritatea Judecătorească: (1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii; (2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.

Î: Cum v-ați dori să arate justiția în România peste 10 ani? Care sunt șansele ca acest ideal să devină realitate?

Oana Negru: Spuneam că sper, dar am și certitudinea că sunt șanse mari să trăim și vremuri drepte, cu o justiție care să aibă rolul meritat, poate chiar mai devreme de 10 ani. Mă uit la tinerii din Legal Academy care au început să intre la facultățile de drept, dar și la voluntarii noștri din asociația VeDem Just, profesioniști tineri care dau dovadă de verticalitate și determinare. Ei mă fac să îmi schimb perspectiva de la speranță la realitate.

Î: Sunt oameni care spun că nu au încredere în judecători, procurori ș.a.m.d. Atunci când au de-a face cu justiția, pleacă din start de la premisa de corupție, de neîncredere. Ce le transmiteți?

Oana Negru: Autoritatea judecătorească este una dintre cele trei puteri în stat. Este formată din profesioniști care au ajuns magistrați, avocați ș.a.m.d. pentru că au petrecut mult timp studiind, fiind parte din sistem, experimentând realitatea concretă din cazurile aflate pe rol. Vorbesc doar despre profesioniști, nu despre cei care nu fac cinste sistemului și, slavă Domnului, aceștia din urmă sunt puțini.

Pe cei care pleacă de la premisa că sistemul este corupt, nu au încredere, îi sfătuiesc să plece de la propria persoană: să fie ei drepți în cauza lor, obiectivi și sinceri mai întâi cu ei înșiși, să își facă propria documentare accesând direct informații de calitate și nu din auzite. În cazul în care simt că li se face nedreptate să apeleze la căile de atac și instituțiile abilitate, nu să rămână doar în faza de văicăreală între prieteni și pe rețelele de socializare, perpetuând în mod defectuos pentru ceilalți această senzație de neîncredere.

Î: În final, aveți vreun mesaj pe care doriți să-l adresați tinerilor pasionați de drept (și nu numai)?

Oana Negru: Am făcut Facultatea de Drept din pasiune. Am iubit fiecare curs și examen. Tinerii pasionați de drept să se documenteze bine înainte să meargă la admitere la facultate. Pot apela la asociația noastră pentru informare, la specialiști, să meargă în instanțe, să vadă efectiv cum se întâmplă lucrurile, să își facă o proiecție sănătoasă asupra a ceea ce își doresc să devină. Sfatul meu este să aleagă cu sufletul și cu propria decizie și să pornească cu încredere în sistem. Acolo unde simt nevoia să schimbe, să propună soluții concrete și să lupte până se implementează.

Dacă aș avea o mie de vieți aș alege aceeași facultate, dar de fiecare dată altă profesie juridică pentru a mă bucura de toate.


Sursă foto: EyeGraf Portraits – by Ioana Mardare

Interviu cu judecătorul Cristi Danileț: „Sistemul de justiție este asaltat”

"în Interviuri" "de POV21"
judecătorul Cristi Danileț

Judecătorul Cristi Danileț: Aș digitaliza justiția aproape complet: citațiile să fie făcute prin SMS, audierile prin videoconferință, hotărârile date pe formulare, dosarele să nu mai existe fizic.

Ce este VeDem Just?

Asociația Voci pentru Democrație și Justiție (VeDem Just) este un ONG apolitic înființat în 2015. Potrivit site-ului asociației, scopul său este unul complex și include: promovarea libertăţii, întărirea democrației, susţinerea statului de drept, buna guvernare, promovarea şi apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Întreprinde acțiuni de tip think tank, watchdog și advocacy, toate legate de sistemul judiciar și legislativ. Mai pe românește, oferă gratuit informații despre sistemul de justiție, alertează opinia publică cu privire la anumite legi și susține implementarea altora.

Vrei să afli mai multe despre VeDem Just? Click aici!

Citește interviul cu membrii board-ului VeDem Just mai jos

În următoarele zile vă vom prezenta un interviu cu trei dintre membrii board-ului VeDem Just, organizatori ai taberei de educație juridică de la Suceava. Aceștia sunt: Cristi Danileț (judecător, membru fondator VeDem Just), Lucian Checheriță (consilier juridic, președintele asociației) și Oana Negru (consilier la Senat, membru în board-ul VeDem Just).

În prima parte a interviului vom discuta cu domnul judecător Cristi Danileț.


Î: De ce credeți că este nevoie de VeDem Just în România?

Cristi Danileț: VeDem Just este o asociație tampon între sistemul juridic și cel de învățământ din România. Membrii noștri sunt, pe de o parte, juriști activi sau în devenire și, pe de altă parte, cadre didactice și elevi. Conlucrăm pentru a atenționa publicul atunci când acțiunile oficialilor publici deraiază de la principiile de libertate, democrație, bună guvernare, respect al statului de drept, dar și pentru a dezvolta proiecte comune care au ca scop educarea micului cetățean în spiritul legilor. Aș putea spune că asociația VeDem Just are un profil unic în România.

Î: Ce schimbări a adus asociația în societate și în sistemul de justiție?

Cristi Danileț: În cinci ani de când ne-am înființat, am publicat comunicate de presă prin care ne-am expus punctul de vedere la principalele modificări de acte normative vizând educația sau justiția, am făcut coaliții cu alte organizații pentru a strânge puncte de vedere pertinente, am demarat programe ample naționale de educație juridică, am monitorizat presa în scopul dezavuării știrilor fake. Cumva am devenit un furnizor de expertiză, dar și un observator uneori incomod al acțiunilor guvernamentale.

Î: Până și numele este interesant, ce reprezintă EDUIURIS? În ce constă?

Cristi Danileț: Cel mai cunoscut program al nostru este EDUIURIS – EDU de la educație și IURIS care este forma conjugată de la IUS, ce înseamnă DREPT în limba latină. Sub această denumire dezvoltăm mai multe proiecte: lecții de educație juridică non-formală pe care profesioniștii dreptului le țin în școli, vizite ale elevilor în tribunale, sesiuni de instruire a profesorilor care predau formal educația juridică, manualul „Elevul și Legea” de educație juridică adresat adolescenților, procese simulate pentru elevi, tur virtual în tribunal, concurs de educație juridică, tabără de educație juridică pentru elevi, respectiv pentru profesori etc.

judecătorul Cristi Danileț
Așa arată Doza, unul dintre numeroasele proiecte EDUIURIS
Click chiar aici pentru a afla mai multe despre EDUIURIS și pentru acces la toate resursele din acest proiect!

Î: Care este cel mai frumos moment din tabăra de ed. juridică pe care vi-l amintiți?

Cristi Danileț: Anul trecut, pe vremea aceasta, am organizat două tabere de vară: una la Turda pentru elevii din Ardeal și una la Suceava pentru elevii din Moldova. În fiecare zi am organizat activități de instruire în domeniul juridic și civic, dar nu am uitat nici de distracții, evident. Cred că ultima seară a fost cea mai emoționantă, în momentul în care am îmbrățișat tineri responsabili care au descoperit la sfârșitul unei săptămâni intense că legea e făcută să ne protejeze, că justiția este aproape de om și că noua generație merită să se implice în construirea viitorului.

Poți citi despre experiența unui participant la tabăra de ed. juridică chiar aici!

Î: Cum vedeți sistemul de justiție românesc în momentul de față?

Cristi Danileț: Sistemul de justiție este asaltat, în mod periodic, de oameni politici și de jurnaliști plătiți de politicieni sau afaceriști. Ne atacă în mod nemeritat, pentru că suntem o nouă generație de judecători și de procurori pe care nu o mai pot corupe. Ei speră că ne pot intimida sau afecta legislativ cariera. Acum justiția se bucură de atenție și protecție din partea societății civile, ceea ce mă bucură enorm. Cât despre funcționarea justiției, i-aș da nota 7 – probabil dacă procesele ar merge mai repede și pedepsele pentru cei vinovați de infracțiuni grave ar fi mai aspre, ar urca în notarea mea.

Î: Cum v-ați dori să arate justiția în România peste 10 ani? Care sunt șansele ca acest ideal să devină realitate?

Cristi Danileț: Aș digitaliza justiția aproape complet: citațiile să fie făcute prin SMS, audierile prin videoconferință, hotărârile date pe formulare, dosarele să nu mai existe fizic. Totul desfășurat în condiții de maximă transparență și eficiență, ieftin și bine (jurisprudența să fie unitară, adică soluțiile să fie identice în cazuri similare, grație unor programe care să utilizeze inteligența artificială). Cred că pandemia deja ne duce în această direcție.

Î: Sunt oameni care spun că nu au încredere în judecători, procurori ș.a.m.d. Atunci când au de-a face cu justiția, pleacă din start de la premisa de corupție, de neîncredere. Ce le transmiteți?

Cristi Danileț: Oamenii se tem de ceea ce nu cunosc. Justiția este la finalul unui drum pe care se află legile, menite să ne ocrotească drepturile. Eu cred că, dacă cetățenii s-ar informa încă de mici cu privire la drepturile și obligațiile lor, dar și cu privire la procedurile de urmat pentru valorificarea drepturilor sau repararea celor încălcate, ar fi mai curajoși să apeleze la justiție dacă este cazul și ar fi mai îndrăzneți când se află în fața oamenilor legii. Magistrații nu sunt călăi și nu torturează, ci sunt oameni plătiți de la bugetul de stat să asigure triumful legii în societate, să protejeze indivizii și să garanteze ordinea publică.

Î: În final, aveți vreun mesaj pe care doriți să-l adresați tinerilor pasionați de drept (și nu numai)?

Cristi Danileț: Urmați-vă visul! Cei care optează pentru a deveni apărători ai legii să dea admitere la facultatea de drept, să învețe foarte bine patru ani și apoi să intre în sistemul de justiție.

Pentru cei care se orientează către alte cariere, îi rog să aibă în vedere că legea se adresează oricărei persoane, indiferent că are sau nu studii juridice. Or, având în vedere că în România sunt în vigoare nu mai puține de 10.000 de acte normative și că încă de la 14 ani răspundem penal pentru încălcările grave ale legii, este bine să ne informăm din timp cu privire la ce avem voie să facem pentru a nu încălca legea. Pentru aceasta, urmăriți-ne pe educatiejuridica.ro și pe contul de FB ori de Instagram, unde vă ținem la curent cu noutățile legislative și cazurile din justiție. Pentru cei care urmați Dreptul, aștept să ne vedem! Pentru ceilalți, sper să nu ne vedem decât la orele de educație juridică 🙂

Rămâneți cu noi pentru următoarele părți, în care vom discuta cu Lucian Checheriță și Oana Negru!


Sursă foto: Facebook

Laura Codruța Kövesi, simbol european al justiției

"în Dosarul Săptămânii" "de POV21"
Laura Codruța Kövesi

De ce Laura Codruța Kövesi?

De ce am ales să scriu despre Laura Codruța Kövesi? Pentru că, pentru mine, și cred că și pentru mulți alții, este un adevărat cetățean european. Mai mult decât atât, este un simbol al justiției europene cu toate principiile ei. De-a lungul carierei sale, dar mai ales a perioadei în care a deținut funcții de vârf în cadrul celor mai importante instituții judiciare, a demonstrat românilor și întregii lumi că justiția poate fi mai puternică decât corupția. Ne-a redat speranțele și a fost un model de persoană publică și de profesionalism excepționale și chiar rare pentru spațiul românesc.

Un personaj controversat

Primul procuror-șef european a fost și este o personalitate controversată. Taberele politice, emisiunile de la televizor și multe altele i-au conturat imagini opuse. Astfel, unii oameni o consideră o marionetă politică, alții o văd ca pe un adevărat lider în justiția română. Pentru a înlătura eventualele nemulțumiri, precizez că în acest articol voi prezenta strict viziunea mea asupra acestei doamne. Voi scrie despre imaginea pe care mi-am făcut-o eu asupra ei, subiectivă și, poate, greșită. Vă rog să țineți minte asta și să nu vă așteptați la un articol obiectiv.

Cine este doamna Kövesi?

Laura Codruța Kövesi este un procuror român ce a atras magnetic ochii opiniei publice asupra sa. Ca să fie totul clar și pentru cei care nu le au cu dreptul, procurorul este, alături de judecător, un magistrat. El se ocupă cu anchetarea și acuzarea infractorilor. Revenind, aceasta a deținut mai multe funcții importante în sistemul judiciar, motiv pentru care a fost constant pusă în lumină de presa națională și internațională. Nu voi enumera aici toate rolurile pe care le-a avut și toate premiile cu care a fost distinsă. Voi menționa doar că între 2006 și 2012 a fost procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cea mai înaltă instituție din Ministerul Public. Astfel, a fost primul procuror general român femeie, cel mai tânăr și cel mai longeviv în funcție.

Între 2013-2018 a ocupat scaunul de procuror-șef DNA. Direcția Națională Anticorupție a dat rezultate remarcabile în lupta împotriva corupției la nivel înalt. A obținut mai multe condamnări pentru demnitari precum miniștrii sau parlamentarii.

Laura Codruța Kövesi
Sursă foto: Mediafax

Românii au revocat-o din funcție, iar europenii au promovat-o

În 9 iulie 2018 și-a încetat mandatul la DNA, fiind revocată în urma unei decizii a Curții Constituționale. În 5 mai 2020, s-a dovedit că această hotărâre i-a încălcat drepturile, lucru cu care s-au arătat de acord toții judecătorii CEDO.

Citește mai multe despre decizia CEDO aici!

Acum își exercită mandatul de procuror-șef european, acesta durând 7 ani. Este prima aleasă în această funcție, Parchetul European fiind proaspăt înființat. Culmea, nu a fost destul de bună pentru noi, însă a fost excelentă pentru instituțiile Uniunii Europene!

Este o victorie. Nu numai pentru mine, este o victorie a procurorilor români și a sistemului judiciar din Europa, spunea procurorul-șef european într-un interviu Euractiv, cu referire la decizia CEDO. Această hotărâre întărește, iată, independența procurorilor.

Ce am învățat de la ea?

Dincolo de meritele ei în domeniul justiției, această personalitate mi-a arătat că justiția triumfă indiferent de toanele mai-marilor zilei. S-a luptat până la sânge cu politicienii corupți care au făcut tot ce au putut ca s-o dea jos din locul din care îi putea ancheta. Au mers până la a o acuza într-un dosar demontat de judecătorii supremi, interzicându-i să părăsească țara. Iată că, la câțiva ani distanță, adevărul a ieșit la iveală, iar dreptatea și-a făcut auzit glasul.

Cred că acest personaj este întruchiparea unui vis împlinit

În ciuda realității zdrobitor de dure, a reușit să ajungă unde și-a propus. Și-a dorit să fie un procuror bun pentru țara sa, și, dacă statul român nu i-a permis, este unul extraordinar pentru Uniunea Europeană. Un vis personal împlinit, dar și un vis al românilor. Se pare că, oricât de multe piedici ți-ar pune până și Guvernul propriei țări, poți să-ți atingi idealul. Acesta este un lucru pe care doamna Kövesi l-a demonstrat în ultimul timp.

Laura Codruța Kövesi este un model pentru mine, deoarece a reușit să-și atingă țelurile indiferent de dificultățile apărute, oricât de mari.

Această persoană ne-a arătat că, indiferent de averea pe care o ai, de funcția pe care o deții, nu ești cu nimic mai presus de cel mai umil cetățean atunci când te afli în fața legii!

Prin fața jurnaliștilor care așteptau la sediul DNA s-au perindat o mulțime de persoane cu funcții înalte care mergeau la audieri. Iată că justiția a fost, într-adevăr, legată la ochi, neținând cont de considerente de ordin material sau de funcții atunci când a avut de-a face cu infractori.

DNA-ul condus de acest procuror celebru ne-a dovedit că, dacă ești ministru și furi, ajungi să fii judecat la fel ca orice alt hoț. Nu se uită nimeni la funcția sau notorietatea pe care le ai!

Acest om s-a ivit pe scena publică atunci când românii erau disperați și le-a dat o speranță, le-a arătat că se poate și altfel. Și probabil că de aceea este atât de iubită și aplaudată de o mulțime de români. Probabil de aceea a fost primită cu flori și încurajări la aeroportul în care aterizase după îndeplinirea procedurilor de alegere a noului procuror-șef european.

Codruța, nu uita, noi suntem de partea ta!

Laura Codruța Kövesi
Sursă foto: Digifm

Laura Codruța Kövesi a fost răsplătită pentru ceea ce a făcutNu i s-a permis să-și ducă la bun sfârșit mandatul în România. Însă cred că acum poate face mult mai mult, atât pentru noi, cât și pentru restul statelor europene, din poziția puternică în care se află. Să-i urăm succes și să rămânem împreună cu ea și cu justiția sănătoasă!


Sursă imagine reprezentativă: Mediafax

Justiția ca pasiune și o tabără de educație juridică

"în Timp liber" "de POV21"
tabără de educație juridică

Justiția ca vedetă

Acum un an-doi era în mare vogă justiția, presa punând-o constant în lumină. Mă refer, desigur, la acea luptă anticorupție, la DNA și la (acum) procurorul-șef european Laura Codruța Kövesi. Zilnic, televiziunile se învârteau în jurul sediului anticorupție pentru a filma câte un demnitar adus la audieri. Doamna Kövesi, flancată de doi polițiști, ieșea glorios pe ușa Parchetului, înconjurată de presa disperată să smulgă câte un răspuns despre vreun dosar arzător. Pentru un adolescent cu (poate prea) înalte aspirații profesionale, fostul procuror-șef DNA se contura ca un adevărat model de urmat.

Și astfel s-a născut o pasiune

În această atmosferă cotidiană m-am trezit și eu. Asta m-a determinat să caut mai multe informații despre cum funcționează justiția în România. Neînțelegând, de pildă, diferența dintre procurori și judecători și multe altele, era firesc să vreau să aflu. Tot căutând, am început să nutresc o reală pasiune pentru domeniu. La un moment dat, ajunsesem să urmăresc noaptea procese simulate. Sau să scriu ordonanțe de începere a urmăririi penale imaginare. …Și mă opresc aici. Pe atunci eram sigur că viitoarea mea profesie trebuie să fie magistratura.

Ce am făcut mai departe?

Am început să urmăresc toate știrile ce aveau legătură cu justiția. Dădeam follow judecătorilor și procurorilor pe Facebook. O stresam pe mama cu mii de întrebări, pentru că știam că absolvise Facultatea de Drept. Ba chiar mi-am făcut curaj să îi trimit un mesaj cu întrebări și prim-procurorului orașului în care locuiesc. Se pare că a fost o idee inspirată, deoarece am avut norocul să fiu primit în audiență de magistratul respectiv (mulțumesc, domnule Tudor Vieriu!).

Summer Legal Academy

Ca o coincidență, tot în acea perioadă se organiza o tabără de educație juridică. Am aflat de ea de pe profilul de Facebook al judecătorului Cristi Danileț. Acesta era membru fondator VeDem Just, asociația sub egida căreia se desfășura tabăra. Profesorii erau Cristi Danileț, Lucian Checheriță (președintele ONG-ului) și Oana Negru.
La scurt timp după ce s-au terminat toate etapele de selectare a participanților, am aflat că voi merge și eu! Emoționat, mi-am pregătit bucuros bagajul…

O aventură juridică

Organizatorii și participanții taberei de ed. juridică în fața Palatului de Justiție Suceava
Tabăra a fost super! Fiind pasionat de drept, m-am văzut ca peștele în apă în cele trei zile cât a durat. Cu excepția timidității, care mi-a pus anumite probleme, totul a fost ok.
Zilnic am participat cu toții la cursuri ținute de judecători, polițiști, inspectori antidrog etc. Am învățat o groază de lucruri de care mă folosesc cu drag și acum. Sunt mult prea multe ca să le rezum într-un scurt articol, însă le poți accesa gratuit chiar aici! Dacă te interesează domeniul, sunt sigur că te vor ține lipit de ecranul calculatorului sau al telefonului.

Proces simulat

Participanții taberei de ed. juridică după procesul simulat din sala Palatului de Justiție Suceava
Pe lângă asta, am avut șansa să ținem și un proces simulat. Da, într-o sală adevărată de judecată! Am avut cu toții roluri de judecător, procuror, avocat, inculpat, victimă, martor ș.a.m.d. Am învățat cum funcționează un proces penal și cum să colaborăm cu justiția pentru a ne putea apăra interesele și drepturile. Dincolo de entuziasmul și informațiile utile chiar și pentru o carieră juridică, tabăra ne va prinde bine și în viață, indiferent de opțiunile profesionale!

Am cunoscut oameni noi

Mi-am făcut amici noi, cu care ținem legătura și acum pe un grup de Whatsapp. Am întâlnit oameni care mi-au deschis noi perspective și m-au ajutat mult. Am socializat, ne-am simțit bine, ne-am distrat… Am vizitat castele și mănăstiri, am dat petreceri, ne-am jucat toată noaptea (în pofida amenințărilor doamnei 00, porecla uneia dintre organizatoarele taberei, care ne impunea stingerea). Pe scurt, a fost o veritabilă aventură juridică!
Cu domnul judecător Cristi Danileț la hotelul Mandachi Suceava, locul unde s-au ținut cursurile și au fost cazați gratuit participanții

 

Și… acum ce urmează?

Am plecat cu o tristețe discretă, abia sesizabilă, cu un sentiment de pierdere a unor noi prieteni și a unui fragment de viață/lume nouă care a fost tabăra juridică. Drumul Suceava – Neamț nu a fost lung, dar am ațipit din cauza nopților nedormite.
Tabăra s-a terminat, vara era abia pe la mijloc, ce urma să fac cu toate acele idei și informații? Nu, nu am ajuns magistrat, o tabără de educație juridică nefiind în niciun caz modalitatea de a face asta.

Însă acum…

• știu ce să fac ca să-mi apăr drepturile mele și pe ale celorlalți;
• știu cum funcționează sistemul juridic românesc de care poate depinde viața mea;
• știu cum să-mi rezolv problemele legal;
• știu la ce să mă aștept dacă voi rămâne cu ideea de a îmbrățișa un astfel de traseu profesional;
• știu că e frumos să fii înconjurat de persoane cu interese comune ție, fie și doar pentru câteva zile.

În încheiere, o invitație

V-ar plăcea și vouă să experimentați o astfel de incursiune în lumea justiției? Vă invit să urmăriți pagina de Facebook a Academiei Juridice. Taberele viitoare vor fi anunțate acolo. Până atunci, puteți găsi o mulțime de resurse educative!
Sursă fotografii: arhiva personală, VeDem Just.

Parchetul s-a sesizat! Au început procedurile de urmărire penală pentru Calistrat Bogza și Ilie Cuțui

"în Umor și satiră" "de POV21"
Parchetul

Parchetul s-a sesizat! Știm că justiția trebuie resuscitată continuu în România.

Dimineața aceasta, Calistrat Bogza și Ilie Cuțui au fost condamnați definitiv la închisoare cu executare, în dosarul asasinării lui Nichifor Lipan. Sentința a fost dată luni de instanța supremă, care a confirmat verdictul inițial, după mai multe amânări. Soția decedatului, Vitoria Lipan, critică intervenția autorităților.

Actualizare 1:
Calistrat Bogza a fost ucis cu un baltag după mărturisire.

Actualizare 2:
S-a început ancheta după-amiază, martorii oculari fiind Vitoria Lipan, soția decedatului și fiul acesteia, Gheorghiță Lipan.

Actualizare 3:
Conform legii, ICCJ va emite un mandat de executare a pedepsei. Actul va ajunge la Poliție pentru punere în aplicare. Apoi, Ilie Cuțui trebuie să se prezinte la orice secţie de poliţie pentru a fi pus în arest.

Actualizare 4:
După ultimele anunțuri, Ilie Cuțui va fi transferat la Penitenciarul Jilava, unde va executa pedeapsa în regim semideschis.

Actualizare 5:
Patru din cei cinci judecători ai completului s-au pronunțat pentru condamnare. Judecătorul care s-a pronunțat împotrivă a fost de părere că procesul lui Cuțui ar trebui rejudecat, el invocând o posibilă nelegalitate a completului de trei judecători care a dat decizia în primă instanță.

– Rolex

Derulează înapoi