Sunt soare, apă, natură. Îndrăznești să mă frângi, să-mi iei razele, cursul, culoarea? Ai face-o dacă ai ști că aș continua să strălucesc, că ți-aș putea arde și înseta acel suflet înghețat? Te-ai abține de frică? Teamă de frumos… Sunt aer, vânt ce murmură. M-ai spulbera dacă ai ști că pot fi tornadă? Sau…
Plouă peste geamul meu, iubite, astă noapte… Și-i frig, mă învelesc în stări și mă-ncălzesc cu șoapte Mă ghemuiesc ușurel în păci că n-ai putut să vii Și-mi tremură și venele și mi-aș dori să fii. Plouă peste geamul meu, iubite, astă noapte… Și murmură adânc pământul umezindu-se sub pleoape Picuri curg ca pietrele bătând în…
Despre minciunile femeilor am tot vorbit, dar v-ați gândit vreodată la așii pe care îi au în mânecă prietenii și iubiții noștri? Bărbatul are în general una dintre cele mai feroce personalități ale sexelor. Este dominantul relației, fără de care o femeie nu poate trăi. Nu îi înțelegem niciodată, cu toate că ei afirmă tare…
Ți-ai văzut vreodată ochii, cât sunt de căprui, cu acea umbră strălucitoare de verzui? Apun și răsar în funcție de soare, și-mi încălzesc sufletul cu o privire, asemenea razelor sale. Strălucesc atât de frumos, oglindind o galaxie de stele. Ți-ai văzut inima în oglindă, îmbrățișată strâns de a mea? Pentru că eu o pot vedea…
Da, da, știu că relația voastră e toată numai lapte și miere. Totuși, când vezi că trece una cu sufletul la înaintare și al tău iubițel întoarce capul după duduie, nu te ia un fior pe spate și îi pocnești un dos de palmă după cap? Nu-i așa că așa-i? A fi sau a nu…
Rupe-mă ca pe foaia din cartea pe care ai lăsat-o să prindă mucegai în colțul biroului & dacă ar fi să rupi una anume rupe-o pe cea din urmă ca să nu ajungă să mă citească nimeni viermi de carte plictisiți de la primele pagini Cuvintele să mă îmbrace în haine de iarnă &…
În acea zi de vară în care dormea și Mama Natură întoarsă cu spatele la lume, din pură coincidență te-am găsit pe tine. Un băiat între alte miliarde de suflete cu aceeași constituție carnală. O pereche de ochi maronii cum au alte sute de mii de persoane. Un corp subțire ca o frunză degenerată…
Inima mea arde în flăcările iadului căutând-ți sufletul Condamnat de legea iubirii căci mă sufoc pentru tine… să ne scriem viitorul împreună să-mi dai culoare și lumină-n ochi aș scrie împreună cu tine gravuri pe pereții inimilor noastre golurile să rămână pe veci în amintirea sufletelor te ador precum sinapsele ce fac legătura dintre neocortex…
Ce mai faci? Mai știi cum a început totul? Câte guri rele și câte din cele bune șoptesc să nu mai fii cine ești cu adevărat. Ai momente în care vrei să renunți la tot și tu, și îți cunosc sentimentul! Pe buzele lor văd și crini și mărăcini… Mă las totuși precum o petală…
Încă îţi mai simt mâinile căutându-mă, Şi mai văd infinităţile de priviri Pe care le aruncai În văzduhul ceţos. Întâmplător te-am cunoscut Într-o seară de toamnă, Iar nebuna de mine crede Că ăsta e semnul divin Al altei erori pe care Mă voi chinui luni de zile Să o numesc dragoste. La mine, dragostea…