Tag archive

amar

Ochi galbeni

"în Poezie și literatură" "de POV21"
Ochi galbeni

Înțepenit de sentimentele funeste,
O palmă peste subconștient primesc.
O rană veche începe-a se deschide
Făcându-mă de moarte să mă-ndrăgostesc.

Miros de fum, împletit cu cântec de ciori…
O atmosferă rece și ușor plăcută
Mă face să-mi deschid puternic ochii,
Eliberând ura ce în vene-mi urlă.

Și privesc spre cerul ce se-ntunecă
Cum spre mine amar se-ndoaie.
Parcă… vrea ceva să îmi comunice,
Un fel de: „Te voi călca-n picioare”!

Conștientizez că-i sfârșit de octombrie
Iar nucleul meu puternic se-ncălzește;
Transformându-mi a irisului culoare
Într-un cromatic galben, de la fiere.

Apoi merg alene, spre al meu lăcaș,
Sluțit de viața răstălmăcită-n speranță;
Nu-mi mai pasă de nimic, și-s fericit
Căci am dat de-al galbenului nuanță…

Autor: Emanuel Bodia

Ce-ți spuneam

"în Poezie și literatură" "de POV21"

Ce-ţi spuneam atunci eu oare,
Scumpă turturică?
Nimic nu e în schimbare,
Totul se repetă.

Îţi şopteam eu la ureche,
Într-una dintre nopţi,
Cum e luna,-ţi stau de veghe,
Noaptea luminându-ţi.

Şi-ai promis sufletu-ţi mie,
Dulcea mea prinţesă,
Am crezut că e iubire
Şi că ţie-ţi pasă.

Dar ai fugit în zarea grea,
Ca pasari călătoare,
Zburând deasupra mea,
Doar un oarecare…

Mi-ai zis atunci că mă iubeşti,
Dar acum e altfel,
Pe chipu-mi sobru-ai să citeşti
Fericirea astfel.

M-ai pierdut într-o lumină,
Privind la stele doar,
Într-o noapte fără lună,
Când totul e amar…

Amar la pătrat

"în Diverse" "de POV21"

Timpul mi-a  mers astăzi cu 30 la oră
La fiecare minut consumat de combustibilul
Procreat din răbdarea umană.
Se răsucea cheia în contact de x ori
Să repornim motoarele unei civilizații
Uzate de intoleranța unei piese lipsă.

Ieri am decolat în cosmos și ne-am  lovit
de steaua pe care am așezat-o cu mâinile noastre
La marginea universului
– Acolo unde poate străluci cu sau fără ajutorul Soarelui –
Învățând să lumineze zilnic în lipsa unei surse de căldură

Omul s-a temut dintotdeauna de întuneric
Așa că și-a creat propria lumină artificială
alimentată de firele țesute pe sub pielea individului
circulând în sânge molecule încărcate cu amar
Până-n buricul degetelor unde se eliberau
milioane de scântei consecutive.
– Efecte adverse ale curentului electric –
Poate de asta ținutul de mână l-am resimțit
întotdeauna ca fiind un trăsnet ce țintea
organul căruia îi lipsea o scânteie de viață.

Fiecare individ este format dintr-o rețea nelimitată de circuite umane.
Iar interacțiunea nu este decât un transfer de energie între corpuri
Ce servesc a lumina același obiectiv inert
Un schimb oarecare de atomi cu informații mult prea vagi
Încât deseori se pierd pe la jumătatea drumului.
& apoi nimeni nu se duce să le caute
De frică că vor rămâne fără lumină.
Eu încă sunt blocat între molecule
& de atunci am preferat să trăiesc în beznă.
_______________________________________________

Cu trecerea timpului, oamenii au uitat că
Interacțiunea prelungită duce la scurtcircuit
Iar sărutul provoacă pană de curent.

Robert Trașcu

Derulează înapoi