Tag archive

alegeri prezidentiale

Tata Donald Trump și Mama Rusie: s-a implicat Rusia în alegerile prezidențiale din SUA?

"în Texte" "de POV21"
Donald Trump

După cum v-am promis, voi continua seria informativă despre Donald Trump. În cazul în care acesta este primul articol pe care îl vedeți, vă recomand cu mare căldură să începeți cu primul. Îl puteți găsi chiar aici.  Pe scurt, îmi propun să expun adevărul mai puțin cunoscut despre Donald Trump, președintele SUA.

În articolul de azi ne vom uita peste cum a ajuns Donald Trump să fie președinte și controversele din jurul alegerilor. Înainte de toate, poate sunteți curioși cum este ales un președinte în SUA. Pe scurt, oamenii nu aleg în mod direct președintele, ci aleg un colegiu electoral. Fiecare colegiu electoral din fiecare stat votează candidatul. Dar dacă vreți să știți mai multe detalii, vă invit să vizitați acest site. Altă informație esențială pe care trebuie să o știți este că SUA are două partide majore: republicanii și democrații. Iar acum, haideți să mergem în ordine cronologică:

Ce s-a întâmplat la alegerile din 2016?

În 2016, candidatul republican Donald Trump și guvernatorul statului din Indiana, Mike Pence, i-au învins pe democrații Hillary Clinton și senatorul american din Virginia, Tim Kaine. A fost a cincea și cea mai recentă alegere prezidențială în care candidatul câștigător a pierdut votul popular. În cazul în care nu sunteți familiarizați cu această noțiune, vă voi explică pe scurt ce înseamnă.

În America, republicanii sunt reprezentați de culoarea roșie, iar democrații de culoarea albastră. Cei doi candidați își doreau deci să transforme fiecare stat în culoarea lui respectivă. Culorile sunt determinate de alegerile colegiului electoral, însă oamenii dinăuntrul statelor sunt cei care aleg colegiul electoral. Altfel spus, nu e îndeajuns să convingi procentul majoritar al oamenilor că să asiguri culoarea ce te va ajuta să învingi. Și asta rezultă în multe voturi mute. Numărul total de procente din fiecare stat adunat a fost mai mare pentru Hillary, altfel fiind cu 2.1% mai  „votată popular’’. Însă, colegiul electoral a ajuns să ducă la câștigul lui Trump, cu 304 voturi față de cele 227 ale lui Hillary. De asemenea, 7 electori nu i-au ales pe niciunul din ei, lucru care nu se mai întâmplase de mai bine de 100 de ani.

Trebuie să știți și faptul că ambii au avut călătorii turbulente în drumul către președinție.

Și ambii au fost văzuți nefavorabil de către public. Alegerile au avut multipli candidați terți și au fost exprimate peste un milion de voturi pentru candidați care nu apăreau pe liste.

Motivul pentru care Trump a câștigat a fost acela că a avut marje mari cu alegătorii din clasa muncitoare albă și din Pennsylvania. Trump le-a vorbit acestor alegători pe limba lor. Poate i-a convins mesajul lui republican privind comerțul. Sau poate au fost legăturile lui Hillary Clinton cu instituirea și agenda pro-globalistă. Sau poate au fost resimțirile sale albe și părtinirea rasială. Probabil a fost și un anumit grad de sexism care a jucat un rol. Este dificil de arătat exact ce i-a convins.

Dar și Hillary Clinton a făcut greșelile sale cu acest grup care a ajuns să îi determine indirect soarta. Una din ele fiind că a numit jumătate dintre ceea ce s-au dovedit a fi susținătorii lui Trump „deplorabili”. Scrisoarea de la sfârșitul campaniei a directorului FBI, James Comey, despre e-mailurile lui Clinton probabil că a jucat un rol. A întărit un fir narativ despre ea ca fiind de neîncredere, lucru care nu a trecut neobservat, în special de către alegătorii care erau predispuși să creadă ce este mai rău despre ea. Și dacă tot am ajuns aici, trebuie să ne punem o întrebare:

Oare a jucat Donald Trump murdar că să ajungă președinte?

Pe scurt, există dovezi care ne spun că așa este.

În data de 9 mai 2017, președintele Donald Trump l-a demis pe fostul director al Biroului Federal de Investigații, James Comey. Acesta conducea o anchetă despre legăturile dintre asociații lui Trump și oficialii ruși. Această anchetă, denumită Crossfire Hurricane, a început în iulie 2016. Guvernul australian sfătuise autoritățile americane că George Papadopoulos, consilier de politică externă în campania Trump, s-a întâlnit cu unul dintre diplomații lor în mai 2016. Acesta a sugerat că echipa Trump a primit un pont din partea Rusiei că ar putea elibera informații care ar fi dăunătoare pentru Hillary Clinton. Papadopoulos a primit această sugestie în aprilie 2016, cu mult înainte de a fi raportat public că Rusia avea informații dăunătoare despre Clinton. Comitetul Național Democrat a anunțat, în iunie 2016, că a avut loc un hack rus. Papadopoulos a mărturisit ulterior că aceste informații dăunătoare erau sub formă de e-mailuri furate de la Partidul Democrat.

Peste 130 de parlamentari democrați ai Congresului Statelor Unite au cerut numirea unui avocat special.

Acest lucru s-a cerut ca reacție la concedierea lui Comey. CNN a raportat că în termen de opt zile de la demiterea lui Comey, o anchetă a FBI asupra lui Trump pentru obstrucția justiției a fost deschisă de directorul FBI din acea vreme, Andrew McCabe. Acesta a citat mai multe motive, inclusiv concedierea lui Comey. McCabe a fost concediat ulterior din FBI.

Procurorul general s-a retras din investigarea campaniei lui Donald Trump. Dar după opt zile de la demiterea lui Comey, procurorul general adjunct de atunci, Rod Rosenstein, l-a numit pe Robert Mueller ca avocat special. Rolul său era de a prelua și extinde o anchetă  existentă a FBI pentru posibile interferențe ruse în alegerile Statelor Unite din 2016. De asemenea, acesta prelua și investigația FBI privind legăturile dintre asociații lui Trump și oficialii ruși, care fusese începută de Comey. Mueller a preluat și ancheta FBI pentru a vedea dacă președintele Trump a obstructionat justiția prin concedierea lui Comey.

Ce s-a întâmplat cu ancheta?

Ancheta consilierului special s-a desfășurat în perioada 17 mai 2017 – 22 martie 2019 și a rezultat în treizeci și patru de rechizitori. Aceștia au fost inclusiv împotriva mai multor foști membri ai campaniei Trump și mulți dintre aceștia sunt încă judecați. Ancheta a emis peste 2.800 de citații și a executat aproape 500 de mandate de căutare. De asemenea, a intervievat aproximativ 500 de martori. Raportul Mueller a inclus referiri la 14 anchete penale. Ele au fost trimise la alte birouri. Dar 12 dintre acestea nu au apărut în comunicatul din 18 aprilie. Iar conform procurorului general Barr, avocații președintelui „nu au avut voie să facă și nu au solicitat niciun fel de redactări’’, conform CBS News.

Barr a spus că „în interesul transparenței și al divulgării depline către poporul american, președintele a confirmat că nu se va folosi de privilegii în legătură cu raportul“. Într-o conferința de presă, Barr a cerut ca oamenii să privească situația în context. A precizat că președintele Trump „s-a confruntat cu o situație fără precedent. Agenții federali și procurorii îi cercetau comportamentul înainte și după preluarea funcției și comportamentul unora dintre asociații săi.’’ Și a spus că nu a fost găsită nicio ,,coluziune’’. Barr a continuat că există „dovezi substanțiale care să demonstreze că președintele a fost frustrat și supărat de o credință sinceră că ancheta îi subminează președinția. Ancheta a fost propulsată de adversarii săi politici și alimentată de divulgări ilegale”.

Pe cine să crezi, pe Barr sau pe Mueller?

În conferința de presă a lui Barr din 18 aprilie, Barr a declarat astfel: „Casa Albă a cooperat pe deplin cu ancheta consilierului special”. Asta a fost înainte de publicarea raportului redactat. Totuși, Factcheck.org descrie că acest lucru a fost „contrazis în raport”. Raportul afirmă că Trump a atacat ancheta în public, a încercat să controleze ancheta în privat și a încurajat martorii să nu coopereze atât în ​​public, cât și în privat. De asemenea, conform raportului, președintele Trump nu a cooperat pe deplin pentru solicitările de interviu ale anchetatorilor. Din răspunsurile scrise, multe au fost „incomplete sau imprecise”. Anchetatorii au protestat că răspunsurile scrise le-au împiedicat posibilitatea de a pune alte întrebări, iar Trump a refuzat o altă solicitare pentru interviu.

Mueller a găsit legături între Donald Trump și Rusia.

Printre acestea ar fi schimbul de date de votare despre statele din Vestul Mijlociu, unde Trump a câștigat. A găsit de asemenea conversații cu ambasadorul rus pentru a influența răspunsul Rusiei la sancțiunile impuse de guvernul SUA ca răspuns la interferențele electorale. Printre dovezi se află și comunicarea cu Wikileaks după ce a primit e-mailuri furate de Rusia. Deși niciunul dintre aceste acte nu a constituit infracțiunea de conspirație, toate ar putea fi descrise drept  „coluziune”.

Mai mult de atât, raportul indică faptul că Mueller intenționa ca decizia legată de obstrucția lui Trump să fie luată de Congres, clar nu de Barr, raporteaza CNN. Dar Barr s-a ocupat ca în scrisoarea sa să dea o hotărâre privind posibila obtructie comisă de Donald Trump.

Raportul are mai multe concluzii. O să încerc să vi le expun pe cele relevante pentru punctul din care am plecat. Campania din 2016 a lui Donald Trump se pare că a căutat și a menținut contacte strânse cu oficialii guvernamentali ruși care îl ajutau să fie ales. Campania Trump a acceptat ofertele lor de ajutor. Mai mult de atât, campania a furnizat, în secret, oficialilor ruși, date cheie de votare. Campania a coordonat momentul publicării informațiilor furate pentru a răni reputația lui Hillary Clinton. Însă există încă probleme cu aplicarea consecințelor și divulgarea adevărului complet. Președintele SUA are posibilitatea de a supraveghea aplicarea legii federale. Deci chiar argumentul lui Barr este invalid, pentru că nu este nimic care să îl poată opri pe Trump din a împiedica ancheta și implicit consecințele ei. Cu siguranță nu ‚,transparența în interesul cetățenilor’’.

Dar putem spera că președintele nu va fi deasupra legii, în ciuda acestui paradox.

 Pentru mine, justiția este ceva ce trebuie atât protejat, cât și urmărit ca scop ultim. Drept pentru care, nu pot să nu fiu indignată de comportamentul lui Trump. El și asociații săi limitează puterea de drept a acesteia. Indiferent de ceea ce credeți despre privilegii, nimeni nu ar trebui să aibă privilegiul de a evada legea. Iar când vine vorba de Donald Trump, el deja evadează consecințe pentru multe din faptele, spusele și comportamentele sale. Dar mai multe despre intoleranța lui vom vorbi în următorul articol.

 

Autor: Ruxandra Dorobanțu

Proteste la Minsk! Candidata la președinție a dispărut!

"în Știri" "de POV21"
proteste la Minsk

Proteste la Minsk! În urma obținerii unei victorii clare în alegeri a președintelui în exercițiu, Aleksandr Lukașenko, au avut loc numeroase confruntări între poliție și protestatari, în capitala Belarusului.

Nefiind de acord cu rezultatele alegerilor prezidențiale, mii de oameni au ieșit în stradă în Belarus pentru a protesta, iar autoritățile au fost nevoite să intervină.

Protestul s-a lăsat cu nenumărate victime, unul dintre protestatari pierzându-și viața. Totodată, poliția belarusă a declarat că bărbatul care a murit nu a fost agresat de forțele de ordine. Potrivit Agenției France-Presse și a cotidianului Le Figaro, „Unul dintre protestatari a încercat să lanseze un dispozitiv exploziv spre agenţii forţelor de ordine, dar dispozitivul i-a explodat în mână”.

Pentru a îngreuna comunicarea dintre protestatari, autoritățile din Minsk au decis să oprească internetul și, potrivit ultimelor informații, zeci de persoane au fost reținute.

Svetlana Tihanovskaia, o fostă profesoară de engleză și actuala rivală a lui Lukașenko în alegerile prezindențiale, de negăsit! Nici măcar apropiații nu știu unde este!

„Încerc să dau de Svetlana de câteva ore și nu reușesc. Nimeni din staff-ul ei nu știe unde este. Îmi fac griji pentru siguranța ei”, a afirmat Linas Linkevičius, ministrul de externe din Lituania, într-o postare pe Twitter.

Grupurile civile declară că ar fi cel puțin un om decedat, dar autoritățile neagă acest fapt și estimează că au fost răniți 50 de civili și 39 de polițiști. Poliția a folosit gaze, tunuri cu apă și gloanțe de cauciuc.

Lukașenko susține că protestele sunt organizate cu sprijinul Cehiei, Poloniei și Rusiei.

Acțiunile de reprimare din Belarus, condamnate vehement de Uniunea Europeană!

Opoziția din Belarus neagă faptul că voturile au fost fraudate în favoarea lui Aleksandr Lukașenko, aflat la putere încă din 1994. Comisia Electorală a anunțat că, în urma scrutinului prezidențial desfășurat duminică, Lukașenko a obținut 80,23% dintre voturi, iar rivala sa politică, 9,9%.

 


Autor: Alexandru Nicoleta

Șeful personalului Casei Albe anunță că alegerile prezidențiale vor avea loc pe 3 noiembrie!

"în Știri" "de POV21"
alegerile prezidențiale

Mark Meadows, șeful personalului Casei Albe, anunță că alegerile prezidențiale din SUA vor avea loc pe 3 noiembrie.

„Vom avea alegeri pe 3 noiembrie şi preşedintele va câştiga.”, a declarat acesta, duminică, în emisiunea Face the Nation.

Joi, 30 iulie, președintele american Donald Trump a transmis că, din cauza epidemiei de coronavirus, alegerile prezidențiale vor fi amânate. Acesta neavând dreptul legal de a lua o decizie, Congresul SUA a respins imediat măsura luată de către Trump, conform Digi24.

În cadrul voturilor prin corespondenţă, Trump a încercat să reducă încrederea în voturi, susținând că vor avea loc multe fraude.

Buletinele de vot trimise prin poștă trebuie să fie procesate corespunzător, avertizează Meadows.

Oficialul Casei Albe a evitat un răspuns direct pentru întrebarea adresată despre iresponsabilitatea președintelui să discute despre astfel de idei.

„E responsabil din partea lui să spună că dacă încercăm să mergem pe 100% vot universal prin corespondenţă, vom avea un rezultat al alegerilor pe 3 noiembrie? Eu unul aş sugera că nu l-am avea nici măcar la 1 ianuarie.”, declară acesta.

Candidat surpriză în cursa pentru Casa Albă: Kanye West!

"în Știri" "de POV21"
Kanye West

Kanye West, celebrul rapper american, își anunță candidatura la alegerile prezidențiale din noiembrie, care au loc în SUA. Momentan, nu este clar dacă el a îndeplinit toate procedurile pentru a participa la alegerile prezidențiale.

De Ziua Independenței Americii, 4 iulie, Kanye West a postat un tweet în care el dezvăluie faptul că dorește să participe ca și candidat la alegerile din noiembrie: „Trebuie să înfăptuim acum promisiunea Americii prin încrederea în Dumnezeu, unificarea viziunii noastre și construirea viitorului. Candidez pentru funcția de președinte al Statelor Unite”, transmite Kanye pe contul său oficial de Tweeter.

Deși celebrul rapper își anunță candidatura destul de târziu, în unele state americane, termenul pentru depunerea candidaturii nu a trecut. De  asemenea, încă nu se știe dacă el a parcurs toți pașii pentru a-și înregistra oficial candidatura, scrie The Guardian.

Joe Biden și timpuri noi ale Americii

"în Păreri și opinii" "de POV21"
Joe Biden

Recent am descoperit și citit o știre prin care am putut afla ceva nou despre situația politică a marelui imperiu economic, SUA. Și anume candidatura fostului vicepreședinte, Joe Biden, la postul de președinte al Statelor Unite!

Poate aș începe mai bine prin al prezenta pe acest personaj

Joseph Robinette „Joe” Biden Jr. a fost al 47-lea vicepreședinte al Statelor Unite. Înainte de a fi învestit în această funcție la 20 ianuarie 2009, a fost senatorul senior al Statelor Unite pentru statul Delaware. El a îndeplinit funcția de senator timp de 36 de ani, din 1973 până în 2009.

La 3 ianuarie 1973 Biden a devenit senator, avea 30 de ani (vârsta minimă pentru a deveni un senator american) și astfel el a devenit al șaselea cel mai tânăr senator din istoria Statelor Unite. Biden a fost ulterior ales de șase ori, în alegerile din 1978, 1984, 1990, 1996, 2002 și 2008, obținând de obicei aproximativ 60 la sută din voturi.

La 23 august 2008, Barack Obama l-a ales pe Joe Biden drept candidat la funcția de vicepreședinte. El a devenit vicepreședinte la 20 ianuarie 2009. Biden este primul vicepreședinte al Statele Unite ale Americii din Delaware și primul romano-catolic care ajunge în această funcție.

Poate un astfel de candidat să preia „ciocanul” statului în mână?

Conform faptelor de mai sus aș spune că Joe Biden este un candidat mai mult decât promițător. Lunga sa carieră și experiența acumulată pe o perioadă de peste 30 de ani, aproximativ 47 de ani de la obținerea titlului de senator, ar fi probe pro. O perioadă destul de mare care acoperă și acel titlu de vicepreședinte, funcție propusă de însăși președintele perioadei respective, Barack Obama.

Starea în care se află Statele Unite ale Americii în timpul acesta, i-au oferit noi idei și oportunități pentru a crea o viață mai bună cetățenilor, însă atacarea acestor subiecte când acestea nu mai pot fi ținute la tăcere și propunerea schimbării acestora, pe când cazuri asemănătoare s-au mai întâmplat, aș putea spune că-i aduce o bulină neagră pe listă. Faptul că dorește să schimbe ceva, plus reformele luminoase, sunt niște lucruri minunate, însă dacă le-ar fi propus și ar fi încercat să le inițieze mai repede, l-ar fi lăsat, în opinia mea, curat ca lacrima.

Observ imensitatea cazului lui George Floyd, bărbatul de culoare care o decedat fiind imobilizat și strangulat de un polițist alb, dar nu văd această tragedie ca pe un buton de alarmă care să-i facă pe cei de la conducere să se mobilizeze. La ce mă refer? Mă refer că astfel de cazuri, de agresiune sau rasism, se petrec în fiecare zi, iar altele care au avut același rezultat, decesul, s-au mai întâmplat. De ce nu s-au luat măsuri pe atunci? Dacă s-au luat, de ce acestea n-au funcționat așa bine? Iar în acest timp vine și candidatura pentru președinție, împreună cu promisiuni și planuri…cât de convenabil.

Te întrebi de ce se întâmplă tot haosul din SUA? Citește chiar aici!

Dar care sunt schimbările pe care Joe Biden dorește să le implementeze?

Poliție pentru poliție – da, ați auzit bine! „Dacă voi fi ales, în 100 de zile de la preluarea mandatului mă angajez să înfiinţez o comisie de supraveghere a poliţiei naţionale”, spune acesta într-un articol de opinie din „Los Angeles Times”.

Revizuirea fiecărui departament de poliție din țară – prin aceasta, el dorește să schimbe anumite practici și modul prin care oamenii legii sunt angajați, pregătiți și detensionați.

Noi reforme – acesta a cerut Congresului SUA „să ia măsuri imediate” pentru a scoate în afara legii practici precum imobilizarea prin strangulare sau transferul de armament de război către forțele de poliție locală. Dar acesta a cerut și creșterea supravegherii și responsabilității, cât și învățarea unui model standard de folosire a forței de către ofițerii de poliție.

Ca ultim fapt…

„Avem nevoie să se facă dreptate. Şi avem nevoie de reforme reale ale forţelor de poliţie pentru a ne asigura că acest lucru nu se mai întâmplă vreodată. Am promis familiei lui George Floyd că nu va deveni încă un hashtag”, a scris fostul vicepreşedinte american, care și-a reluat apelurile la schimbare și pe contul său de Twitter.

Derulează înapoi