igienă

Astăzi voi vorbi despre câteva subiecte care ne privesc pe noi femeile și care, din păcate, sunt încă considerate a fi tabu, deși ne aflăm în secolul XXI și pretindem că suntem o societate dezvoltată – menstruație, igienă feminină și educație sexuală.

Menstruația se află în strânsă legătură cu produsele de igienă personală care, din păcate, încă lipsesc la noi. De asemenea, există o corelație între sărăcie și lipsa accesului la produsele pentru menstruație.

De-a lungul vieții, o femeie poate ajunge să cheltuiască mai mult de cinci mii de lire pe produse sanitare. E o sumă însemnată pentru persoanele sărace, iar multe nu și le permit și ajung să folosească metode nepotrivite sau nu se duc la școală.

MENSTRUAȚIA NU ESTE CEVA MURDAR


Iar asta pornește nu doar din familie, ci și de la întreaga societate care privește menstruația ca pe ceva umilitor, acuză ONG-urile din toată lumea care luptă pentru drepturile femeilor și pentru normalizarea discuțiilor despre menstruație. În SUA, spre exemplu, aproape jumătate dintre femei au fost la un moment dat tachinate din cauza faptului că erau în timpul perioadei de menstruație. Peste jumătate dintre bărbați consideră neadecvat ca femeile să vorbească la muncă despre ciclul menstrual.

Inclusiv în reclamele la absorbante de la TV nu este arătat niciodată un lichid roșu, care să simbolizeze sângele, iar când s-a făcut asta, în Australia, a stârnit un val de nemulțumire din partea telespectatorilor, care au considerat deranjantă reclama.

„Period shaming” -ul (condamnarea sau umilirea publică cu privire la menstruație, n.r.), lipsa de educație pe acest subiect și perpetuarea miturilor le induc fetelor ideea că menstruația este ceva murdar și o să le fie rușine să-și cumpere singure absorbante, de exemplu, când casierul este un bărbat.

Este esențial ca femeile să aibă acces la informații, ajutor medical și produse menstruale, spun specialiștii. Mai ales în zonele defavorizate, unde perioada de sângerare vaginală provoacă frică și anxietate femeilor care nu cer ajutor de teamă că vor fi ostracizate dacă pun întrebări despre asta.

Există această atitudine despre menstruație: că trebuie să rămână ceva privat, așa a fost dintotdeauna și așa trebuie să rămână, că nu e treaba tuturor, de ce vorbim despre asta pe rețele de socializare?

Puține țări le asigură femeilor produse de igienă personală, pentru că nu sunt considerate necesare – dar femeile sunt grav afectate atunci când nu-și permit produse de îngrijire în perioada menstruală.

Totuși, există câteva țări care au luat măsuri în privința acestui aspect.

SCOȚIA


Scoția a devenit la sfârșitul lunii noiembrie a anului 2020 prima țară care pune la dispoziţie în mod gratuit tuturor femeilor produse de igienă intimă destinate acestora, conform Reuters.

Astfel, tampoane şi absorbante pot fi găsite gratuit în anumite locuri publice, precum centrele comunitare, cluburile pentru tineri şi farmacii.

Costul anual estimat al acestei măsuri pentru contribuabilii scoţieni este de 24 de milioane de lire sterline (32 milioane dolari americani).

În 2018, Scoţia a devenit prima ţară care a oferit gratuit produse de igienă feminină în şcoli, colegii şi universităţi.

FRANȚA


De la 1 ianuarie al acestui an în Franța a intrat în vigoare o măsură care practic extinde un program deja existent prin care minorele aveau acces la contraceptive gratuite până la împlinirea vârstei de 18 ani. Acum toate fetele și femeile cu vârsta de până în 25 de ani vor primi gratuit anticoncepționale.

Măsura acoperă anticoncepționalele, plasturii contraceptivi, dispozitivele intrauterine și alte metode de contracepție, fiind estimat că în jur de 3 milioane de femei vor beneficia de aceasta.

Olivier Veran, ministrul francez al sănătății a declarat anul trecut că măsura va fi introdusă din cauza declinului folosirii contraceptivelor de către tinerele care au probleme financiare, acesta urmând a costa guvernul francez în jur de 25 de milioane de euro.

„Este de netolerat ca femeile să nu se poată proteja, să nu poată folosi contracepție fiindcă este prea scumpă, dacă aleg acest lucru”, a afirmat acesta.

Marea Britanie și Noua Zeelandă au urmat exemplul și au promis că vor face la fel.

Jennifer Weiss-Wolf, autoarea unei cărți în curs de apariție intitulată Periods Gone Public: Taking a Stand for Menstrual Equity, lucrează de câțiva ani la elaborarea unor politici echitabile pentru menstruație în SUA. Aceasta spune că „sărăcia la ciclu” e o problemă serioasă, deși nu se discută prea des despre ea, din cauza stigmatizării și a sexismului.

  • „E extraordinar să vezi că o țară acționează în problema asta prin intermediul guvernului, că fac din asta o prioritate națională”, a declarat aceasta pentru Broadly.
  • „Unul dintre motivele pentru care mă concentrez atât de intens asupra schimbării politicilor publice față de alte tipuri de activism e pentru că sincer cred că spunem ceva important despre valorile poporului prin legile pe care le dăm. Ideea că Scoția abordează problema printr-o inițiativă națională publică transmite un mesaj foarte important pe care toți îl putem transmite acolo unde locuim”, a mai spus aceasta.

ROMÂNIA


În România, 4,8 milioane de femei au menstruație. Peste 700.000 dintre ele sunt adolescente cu vârste între 12 și 19 ani.

După sute și mii de petiții care îndemnau statul român să ia măsuri cu privire la oferirea produselor de igienă feminină în școli, ceva, ceva s-a pus în mișcare și la noi.

Proiectul care prevede acordarea absorbante gratuite în școli a avut aviz pozitiv în comisiile parlamentare. România ar putea da absorbante gratuite fetelor în şcoli, din toamna anului 2022.

Proiectul de lege „Împreună pentru fete”, care prevede acordarea unor tichete sociale pentru procurarea de absorbante și tampoane fetelor din medii defavorizate, a primit raport şi avize favorabile în Camera Deputaților, anunță într-un comunicat deputata USR Oana Țoiu, inițiatoarea proiectului.

Ce presupune proiectul de lege?

Concret, acesta presupune acordarea unui stimulent financiar pentru procurarea de produse de igienă sub forma unor tichete sociale. De acestea ar urma să beneficieze adolescentele cu vârsta peste 10 ani înscrise în învățământul preuniversitar, care se află într-o situație vulnerabilă din punct de vedere material, de exemplu cele care fac parte din familiile care primesc alocație pentru susținerea familiei sau cele care beneficiază de bursă de ajutor social. Propunerea este ca tichetele să fie acordate lunar pe întreaga perioadă a anului, să aibă o valoare de 15 lei și să poată fi folosite pentru cumpărarea produselor de igienă menstruală precum absorbante sau tampoane.

Acoperirea națională, începând cu toamna anului 2022, ar costa mai puțin de 1 milion de euro. Acesta este, de exemplu, bugetul anual al Institutului Levantului, despre care nimeni nu știe ce face și ce valoare aduce dincolo de o slujbă pentru un fost președinte de țară. O șefie pentru el sau micșorarea riscului de abandon școlar pentru 100.000 de fete anual, asta ar trebui să fie o alegere simplă. În anii următori bugetul rămâne tot mai mic decât diverse indemnizații de ședință. Începem cu fetele vulnerabile și când economia își va reveni ne propunem să extindem la acces direct în școli pentru oricare fată care are nevoie în acea zi.

Inițiativa (plx 372/2021) face parte din pachetul de politici publice „Împreună pentru fete” și a fost depusă în urma practicii din teren și a consultărilor cu organizațiile neguvernamentale Asociația Pe Stop, Asociația SEXUL vs BARZA, Centrul FILIA, Fundația Romanian Angel Appeal, Tineri pentru Tineri, Asociația Iele-Sânziene, Asociația E-Romnja, Asociația COMMA și Fundația Sensiblu, care au adus soluția în câteva comunități cu mult înaintea statului și susțin o soluție publică cu acoperire națională. Legea ar putea ajunge în plen anul acesta, pentru a fi inclusă în bugetul din 2022 și include și persoanele fără adăpost.

Citește aici proiectul de lege în întregime.

Deci speranțe sunt și pentru noi.

IMPACTUL ASUPRA EDUCAȚIEI


Lipsa accesului la produse menstruale le împiedică pe fete să meargă la școală

Această problemă are impact și asupra educației lor. Accesul constrâns la produse de igienă menstruală este o cauză directă a absenteismului școlar, arată o cercetare din 2019, din SUA.

Potrivit acesteia, patru din cinci eleve au lipsit de la ore în perioada de menstruației sau cunosc pe cineva care a făcut asta. Fie pentru că nu vor, de rușine, să fie la școală când sunt pe stop, fie pentru că nu au bani să-și cumpere absorbante.

Și în Marea Britanie în jur de 140.000 de eleve cu vârste între 10 și 18 ani lipsesc anual de la școală cinci-șase zile din aceleași cauze.

Imposibilitatea de a folosi produse menstruale adecvate în adolescență are impact pe termen lung din punct de vedere al sănătății mintale, atrag atenția specialiștii. Femeile care s-au lovit de sărăcia menstruală sunt mai predispuse la a suferi mai târziu de anxietate și depresie, își vor găsi mai greu un loc de muncă și vor avea probleme financiare și în viața personală.

MITURILE DESPRE MENSTRUAȚIE


O stigmatizare a menstruației care induce ideea că femeia este „murdară” atunci când este pe stop.

Legătura dintre menstruație și murături

Din cauza rușinii chiar adulții aleg să nu vorbească despre menstruație în comunitățile în care acest subiect este încă unul tabu, „privat”. Și în care femeile nu pun murături când sunt în acea perioadă a lunii pentru că se pot strica legumele. Sau nu intră în biserică pentru că „e păcat”. Ori și mai rău, nu se spală pentru că pot muri, ceea ce e periculos pentru că poate duce la probleme de sănătate.

Sunt mituri care s-au perpetuat în familia lor sau în comunitate și care nu fac decât să inducă ideea că ciclul menstrual al unei femei este ceva murdar, urât, rușinos, de nediscutat.

Genul acesta de povești cum că nu e ok să uzi florile sau să pui murături, că se strică, sunt deranjante și produc niște efecte negative, dar sunt mai inofensive decât mitul că nu trebuie să te speli – care chiar poate duce la niște probleme serioase. Toate miturile astea construiesc ideea că femeile sunt murdare când sunt la menstruație.

E o rușine care învăluie menstruația și care nu face decât să perpetueze miturile și împiedică accesul la informații corecte. Pentru că dacă rămâne ceva privat atunci nu vorbești niciodată despre asta și nu vei ști dacă e normal sau nu să dureze șapte zile, dacă e normal sau nu să ai anumite dureri, dacă ar trebui să te speli.

PERIOD POVERTY


Conform Eurostat, în jur de 415.000 de adolescente din România cu vârste între 11 și 19 ani se aflau, în 2020, în risc de sărăcie și excluziune socială. Pentru familiile cu posibilități reduse, cumpărarea unui pachet de 20 de absorbante, care costă între 9 și 14 lei, este o reală povară.

Pentru a combate sărăcia menstruală, în afară de a distribui produse în școli sau în spații publice, unele state au redus TVA-ul la produsele menstruale, tocmai pentru a le face mai accesibile. S-a întâmplat în unele state din SUA, dar și în Canada, Australia, India, Kenya, Malaezia și Nigeria.

Și în țări europene ca Germania, Franța, Polonia, Spania și Austria s-a procedat la fel. Uniunea Europeană a permis statelor să aplice o taxă pe valoare adăugată mai redusă la produse menstruale. Nu este o obligație la nivel european, ci o decizie pe care trebuie să o ia fiecare stat membru în parte.

România a rămas la un TVA de 19% la produsele de igienă menstruală.

Lipsa accesului la produse menstruale de calitate și potrivite pentru nevoile tinerelor le îndeamnă pe acestea să apeleze la improvizații care pot duce la infecții urinare, avertizează ginecologii: cârpe, hârtie igienică, ziare, tampoane croșetate, bureți, frunze.

E un drept să ai acces la aceste produse. E ceva ce fiecare stat ar trebui să asigure cetățenilor săi. Pentru că e ceva ce nu poți controla. Este cum ar trebui să fie hârtia igienică la baie. Nu e peste tot, dar toată lumea la unison consideră că trebuie să fie acolo.

Documentându-mă despre aceste subiecte am dat peste o asociație, Iele Sânziene de care am rămas profund impresionată. Această asociație le învață pe tinerele din comunitățile vulnerabile ce este menstruația, cum apare și cum se folosesc tampoanele și absorbantele. Într-o țară ca România în care 415.000 de adolescente se află în risc de sărăcie și excluziune socială, fetele care țin atelierele de educație menstruală și pentru pubertate trebuie să lupte, simultan, cu stigma în care este învăluită menstruația și cu miturile cu care aceasta vine la pachet. Și care chiar le-ar putea pune în pericol pe viitoarele femei.

Go with your flow, girl!