Babeș-Bolyai
Sursa: UBB-FSEGA

Creșterea reconomică este de așteptat să încetinească în mod considerabil în 2022, până la un nivel de „doar” 3,7% din PIB, după ce, în 2021, perioada de redresare foarte rapidă din prima parte a anului a fost urmată, în a doua jumătate, de o pierdere de ritm, potrivit estimărilor făcute de specialiști din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj.

Aceștia au realizat o analiză a evoluției economiei românești pe parcursul acestui an, cu prognoze pentru 2022, în cadrul unui proiect ce urmărește impactul economic al crizei Covid-19.

Conform cercetătorilor de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB, redresarea economică foarte rapidă din 2021 a fost însoțită de presiuni inflaționiste interne și externe ce au influențat puternic evoluția economiei mai ales în a doua jumătate a anului. E de așteptat ca ele să se facă simțite și anul viitor, alături de fenomene asociate Covid-19 care ar putea avea la rândul lor efecte economice – de la „gestiunea deficitară” a pandemiei la „eventuala apariție a unor tulpini mai agresive”.

2021, văzut de specialiștii UBB:

„A fost anul redresării deosebit de rapide a economiei, fenomen însoțit însă de creșterea presiunilor inflaționiste atât pe plan intern, cât și extern. După scăderea de 3,7% din anul 2020, economia României a beneficiat de o recuperare dinamică înregistrând, conform estimării specialiștilor FSEGA, un ritm de creștere de 6,3% până la finalul anului 2021.

Această evoluție înseamnă că PIB-ul țării a reușit să revină la nivelul pre-pandemic într-o perioadă relativ scurtă de timp (în aproximativ 1,5 ani), pe când în crizele anterioare (1996-1997, 2008-2009) economia a avut nevoie de 5-6 ani până la recuperarea completă.

În ceea ce privește evoluția favorabilă a PIB-ului, cercetătorii clujeni identifică mai mulți factori principali:

  1. Pe fondul măsurilor de sprijin adoptate de autoritățile din întreaga lume, fără precedent în timp de pace, economiile principale ale lumii au beneficiat de o redresare deosebit de dinamică cu efecte pozitive, inclusiv asupra economiei românești.
  2. Pe plan intern, politica fiscală și cea monetară au avut un caracter acomodativ (deficitul bugetar a rămas la un nivel ridicat, iar dobânda de politică monetară semnificativ sub nivelul inflației sprijinind revenirea economiei).
  3. În comparație cu criza din 2008, situația financiară mai solidă a sectorului privat (în mod special, cea a populației) a jucat un rol semnificativ.
  4. Capacitatea agenților economici de a se adapta noilor condiții, dar și structura specifică a economiei românești (cele mai afectate sectoare, turismul și industria ospitalității, au ponderi reduse în PIB-ul României) au jucat, de asemenea, un rol important.

Potrivit studiului, în a doua jumătate a anului 2021, economia României a început să piardă din ritm pe fondul creșterii presiunilor inflaționiste (cu efecte negative asupra venitului real disponibil și, în consecință, asupra cererii în termeni reali a populației), al blocajelor apărute pe anumite segmente ale lanțurilor globale de producție și de aprovizionare (care au afectat negativ, în mod special, activitatea industrială), respectiv al agravării crizei energetice și valului din toamnă al pandemiei de coronavirus.”

Principalele fenomene economice din 2021, conform cercetătorilor clujeni:
  • Prețul materiilor prime, în special al barilului de petrol a fluctuat puternic, crescând de la nivelul negativ în care ajunsese în premieră când criza Covid-19 era la pogeu (-37,63%) la un nivel superior celor de dinaintea pandemiei, în decembrie 2021 (71 de dolari/baril). „Fără îndoială, creșterea prețului petrolului și al altor materii prime contribuie semnificativ la presiunile inflaționiste amintite mai sus.”
  • Pe piețele financiare, s-a simțit o revenire spectaculoasă după crahul de la începutul pandemiei. „Unul dintre cei mai importanți indicatori ai sentimentului investițional, multiplul CAPE al lui Shiller, calculat pentru S&P500, se află la un maxim istoric de 39,53 în decembrie 2021, ceea ce, potrivit multor analiști, este un semn al supraîncălzirii pieței”.
  • Deprecierea leului în fața euro de la debutul Covid în România a fost de 2,9% – o evoluție mai favorabilă comparativ cu forintul maghiar sau zlotul polonez (cu deprecieri de 8,4%, respectiv de 7,9% în aceeași perioadă), dar mai slabă față de coroana cehă (depreciere de 0,6%).
  • Prețurile în domeniul imobiliar au înregistrat o scădere de scurtă durată, de doar 1-2 luni la începutul pandemiei, după care a urmat o ascensiune accentuată, cu până la 14,1% la nivelul mediei naționale, 9% în București, și 16,7% în Cluj-Napoca, față de perioada de dinainte de pandemie.”
Anul 2022 în economie, conform cercetătorilor UBB

Autorii analizei apreciază că „faza incipientă și dinamică a procesului de recuperare s-a încheiat”, urmând o „încetinire considerabilă a creșterii economice”, cu o creștere estimată de „doar” 3,7% din PIB în 2022.

Factori luați în calcul:

  • „În majoritatea țărilor (inclusiv în cazul României), valoarea PIB-ului în termeni reali a atins sau a depășit deja nivelul înregistrat înaintea crizei (trimestrul 4 din 2019), sugerând că impulsul generat de redeschiderea economiilor, în mare măsură, s-a disipat deja.
  • După implementarea unui set de măsuri ultra-expansioniste în anii 2020-2021, este preconizat ca, în anul viitor, orientarea politicii fiscale și cea monetare să devină mai puțin acomodativă, atât pe plan extern, cât și cel intern. În acest context, ne așteptăm inclusiv la normalizarea graduală a cererii externe.
  • Creșterea bruscă a prețurilor de consum va avea un impact negativ asupra venitului real disponibil al populației (mai ales în prima jumătate a anului 2022), limitând ritmul creșterii consumului privat.
  • Cel mai probabil, atenuarea blocajelor existente în lanțurile globale de producție și distribuție, precum și a crizei energetice va fi un proces relativ îndelungat, limitând creșterea economică.
  • Mai mult decât atât, pandemia nu s-a încheiat încă și, în consecință, situația sanitară ar putea rămâne relativ dificilă în anul 2022 (mai ales în contextul în care vor apărea mutații noi ale virusului SARS-CoV-2).
  • În scenariul de bază, ne așteptăm ca factorii menționați mai sus să limiteze semnificativ – însă fără a inversa  – tendința de creștere a economiei autohtone mai ales în contextul în care, se observă o revenire relativ rapidă a pieței muncii, iar fondurile europene alocate României în cadrul PNRR, de asemenea, sunt de natură să sprijine cererea internă pe parcursul anului viitor.”

În ceea ce privește evoluția prețurilor de consum, cerceetătorii UBB se așteaptă ca rata anuală a inflației să se tempereze gradual după ce va atinge un vârf în trimestrul 2 al anului viitor.

Principalii trei factori de risc de urmărit în anul 2022 sunt, conform aceluiași studiu:

  • Presiunile inflaționiste atât pe plan global, cât și intern: șocurile inflaționiste (inclusiv cele care provin de pe piața energetică și din lanțurile globale de producție) mai persistente decât preconizate ar putea declanșa o întărire mai rapidă a politicii monetare cu efecte nefavorabile asupra creșterii economice și a condițiilor financiare.
  • Eventuala apariție a unor tulpini mai agresive ale virusului SARS-CoV-2.
  • Vulnerabilități specifice României: nivel relativ ridicat al deficitului de cont curent și al deficitului bugetar structural.
Concluziile reprezentanților UBB:

Decanul FSEGA, conf. univ. dr. Răzvan V.  Mustață:

  • „În 2021 am asistat la o revenire dinamică a economiei naționale, pe un orizont de timp de 3-4 ori mai scurt decât în situațiile crizelor economice anterioare, dar cu o pierdere importantă de ritm spre finalul acestui an. Un factor important în această evoluție este impulsul generat de redeschiderea economiilor naționale la nivel global. În 2022 se impune o schimbare de abordare în gestionarea situației economice naționale, fără a mai fi luat în calcul acest factor. Mai mult de atât, fără consecvență și coerență în deciziile care vizează economia națională nu vom reuși să continuăm stimularea creșterii consumului privat”.

Rectorul UBB, Daniel David:

  • „2022 va fi un an provocator din perspectiva menținerii echilibrelor psiho-socio-economice, de aceea, orice gestiune deficitară a pandemiei va genera efecte directe și imediate în evoluția societății și economiei naționale”.

Rezultatele complete ale proiectului de cercetare Covid-19: Romanian Economic Impact Monitor pot fi consultate pe platforma online COVID-19 RoEIM.