Sondaj

Sondaj: Copiii cu probleme de greutate corporală, cei mai discriminați în școală, potrivit părinților. Aceștia consideră că elevii sunt categoriile care discriminează cel mai mult, urmați de părinții lor, apoi de profesori.

În cadrul unui sondaj al Consiliului pentru Combaterea Discriminării, părinții mai afirmă faptul că:

  • 30% din copii spun acasă că se simt discriminați pentru aspectul fizic;
  • 27% pentru statutul lor social;
  • 16% pentru mediul de proveniență;

La întrebarea: „Dvs. personal, în ce măsură considerați că în școlile din România există cazuri de discriminare pe diverse criterii, cum ar fi: rasă, etnie, religie, orientare sexuală etc.?” au fost date următoarele răspunsuri:

  • „În mică măsură” – 46%;
  • „În mare măsură” – 36%;
  • „Deloc” – 9%;
  • „În foarte mare măsură” – 6%;
  • „Deloc” – 2%;

În plus, la următoarea întrebare despre măsura în care discriminarea reprezintă o problemă în școala în care învață copiii lor, părinții au răspuns astfel:

  • „În mică măsură” – 43%;
  • „Deloc” – 34%;
  • „În mare măsură” – 18%;
  • „În foarte mare măsură” – 4%;
  • „Nu știu” – 1%;

De asemenea, aceștia consideră că principalele forme de manifestare a discriminării sunt:

  1. agresiuni verbale dinspre ceilalți elevi – 83%;
  2. agresiuni fizice dinspre ceilalți elevi – 49%;
  3. neintegrarea în colectiv 42%;

Șocant este faptul că o anumită formă de discriminare, afirmă părinții, este exercitată de către profesori manifestându-se prin

  • defavorizarea la note – 37%
  • ignorarea victimelor de către profesori – 35%

Aceștia mai spun și că elevii discriminați sunt agresați verbal de către profesori – o treime din răspunsuri a vizat acest fapt. De altfel, și profesorii au fost de acord că forme precum: ignorarea elevului de către profesor, agresiunile verbale, precum și segregarea elevilor sunt forme de manifestare a discriminării.

Aceste date indică faptul că este nevoie de o cunoaștere mai bună a regulamentului intern privind comportamentul profesorilor în clasă și față de elevi, precum și o nevoie a profesorilor de instrumente pentru gestionarea situațiilor delicate/sensibile cu potențial de conflict, care pot apărea între elevi și profesori dar și doar între elevi, potrivit studiului.

Un procent de 49% dintre profesorii intervievați recunosc faptul că discriminarea este o problemă în școală chiar dacă o mare parte dintre aceștia o percep ca fiind la nivel redus. În plus un procentaj de 39% dintre profesori își amintesc să fi observat cazuri de discriminare cauzate chiar de profesori în interiorul proprii școli.

Conform CNCD, situația arată necesitatea continuării formării profesorilor privind definiția și semnificația actelor de discriminare.

De asemenea, un procentaj mare de cadre didactice declară în sondaj că sunt familiarizați doar în mică măsură cu privire la legislația privind combaterea discriminării (3% dintre aceștia declarând că nu o cunosc deloc), iar 15% dintre aceștia consideră că politica școlii privind combaterea discriminării nu este clară și 1 din 10 profesori consideră că măsurile anti-discriminare nu sunt implementate decât în mică măsură.

Specialiștii precizează că este nevoie de cursuri privind legislația pentru combaterea discriminării și politicile naționale cât și cele ale școlii pe acest subiect, adresate profesorilor. În rândul profesorilor există încă discrepanțe privind nivelul de informare și cunoștințe pe tema nondiscriminării astfel că se recomandă de către CNCD organizarea unor sesiuni de informare în cadrul școlii în mod regulat (o dată pe an) cu participarea tuturor profesorilor din acea școală.

Printre ultimele metode la care se apelează pentru implementarea politicilor anti-discriminare în școli este promovarea culturii grupurilor minoritare. În același timp se consideră de către un sfert dintre profesori că măsurile implementate nu sunt suficiente pentru combaterea discriminării.

Înșiși profosrii mai declară și că școala s-ar putea implica mai activ în dezvoltarea de activități pentru promovarea toleranței (81%). În sondaj 1 din 3 profesori au afirmat că intervin doar atunci când apare o situație critică de discriminare fără să întreprindă activități de prevenire sau combatere a acestor incidente, reiese o oportunitate de a oferi mai multe resurse profesorilor pentru prevenție și combatere.

Datele atestă așadar că măsurile – discuția incidentului/abordarea discriminării la orele de dirigenție sau la orele cu părinții – care se iau în prezent sunt insuficiente pentru a combate discriminarea.

Sondajul arată că o majoritate covârșitoare de părinți, profesori și reprezentanți ISJ consideră că lipsa educației este cauza principală a discriminării

Lipsa de contact cu o persoană dintr-o anumită minoritate sau frica de străini sau persoane diferite sunt câteva dintre cauzale care conduc la incidente de discriminare care nu pot fi combătute doar prin discuții sterile.

CNCD spune că este nevoie de o abordare pro-activă:

  • prin apropierea grupurilor majoritare de cele minoritare prin evenimente de promovare (precum Ziua Culturii Romilor de exemplu)
  • abordarea subiectului în cadrul cursurilor (prezentarea diferitelor religii la nivel mondial)
  • discuții deschise/ dezbateri despre subiecte sensibile (elevii din clasele 11 și 12 pot organiza dezbateri privind drepturile civice etc.)

În continuare, există rate foarte mari de intoleranță privind anumite categorii de persoane din grupuri minoritare – romi, homosexuali, imigranți – mai ales din partea părinților. 20% dintre aceștia declară că nu acceptă deloc persoanele cu orientare homosexuală.

În acest caz, CNCD recomandă combaterea discriminării la nivelul adulților prin difuzarea de campanii de informare în spațiul public, pentru părinți și formare adecvată pentru cadrele didactice

Categoria de persoană care discriminează cel mai puțin, fiind percepută atât de părinți cât și de reprezentanții ISJ este cea a profesorilor, dar aproape jumătate din profesorii respondenți afirmă că nu sunt de acord cu căsătoria dintre persoane de același sex, 28% dintre profesori sunt parțial de acord cu afirmația că maghiarii nu sunt loiali statului român și aproape 1 din 5 consideră că majoritatea romilor sunt leneși și încalcă legea.

77% dintre respondenți consideră că inspectoratele școlare (ISJ) au fost implicate doar în mică măsură sau neimplicate deloc în procesul de elaborare a Strategiei naționale pentru combaterea discriminării.

Potrivit datelor colectate, 1 din 10 reprezentanți ISJ specifică că nu le sunt foarte cunoscute măsurile anti-discriminare în timp ce 1 din 4 consideră că politicile pentru combaterea discriminării nu sunt suficient de clare. Însă, 92% din reprezentanții inspectoratelor școlare spun că există o politică pentru combaterea discriminării în școli propusă de Ministerul educației și 75% consideră că politicile pentru combaterea discriminării sunt clare.

Un procentaj important dintre profesorii la nivel gimnazial și liceal declară că sunt familiarizați doar în mică măsură cu privire la legislația privind combaterea discriminării, 3% dintre aceștia declarând că nu o cunosc deloc.

15% dintre aceștia mai consideră că politica școlii privind combaterea discriminării nu este clară și 1 din 10 profesori spun că măsurile anti-discriminare nu sunt implementate decât în mică măsură.

Se recomandă elaborarea unei noi Strategii naționale pentru combaterea discriminării pentru următorii 5 ani de CNCD.


Sursă foto: Statistici CNCD