Parlamentul European

Parlamentul European cere recunoașterea căsătoriilor între persoanele de același sex din România. Cuplurile de același sex și familiile LGBTIQ ar trebui, ca și celelalte familii ale unei comunități, să aibă aceleași libertăți de circulație și aceleași drepturi de reîntregire a familiei.

Conform unei rezoluții referitoare la drepturile persoanelor LGBTIQ în UE, care a fost adoptată marți de de Parlamentul European, Comisia Europeană ar trebui să ia măsuri împotriva României, Ungariei și Poloniei pentru încălcarea valorilor UE.

Eurodeputații afirmă că UE ar trebui să elimine toate obstacolele cu care se confruntă persoanele LGBTIQ atunci când își exercită drepturile fundamentale, iar în rezoluția referitoare la drepturile persoanelor LGBTIQ în UE se subliniază: căsătoriile și parteneriatele între persoane de același sex ar trebui recunoscute în întreaga UE.

Textul fără amendamente a fost adoptat cu 387 voturi pentru, 161 împotrivă și 123 abțineri

De asemenea, Comisia ar trebui să ia măsuri împotriva României, în cazul în care guvernul nu actualizează legislația națională pentru a reflecta hotărârea Curții Europene de Justiție „Coman & Hamilton”, care a constatat că dispozițiile referitoare la „soț/soție” din Directiva privind libera circulație se aplică și cuplurilor de același sex.

Se îndeamnă faptul ca toate țările UE să accepte ca părinți legali adulții menționați în certificatul de naștere al unui copil

Se dorește de către deputați ca familiile LGBTIQ să aibă același drept la reîntregirea familiei ca și cuplurile de sex opus și familiile acestora. Eurodeputații susțin și că familiile ar trebui să beneficieze de același tratament în întreaga UE, pentru a asigura cetățenia copiilor atunci când familiile lor se mută într-un alt stat membru.

Eurodeputații iau ca act de discriminare cu ce se confruntă comunitățile LGBTIQ din Polonia și Ungaria. Parlamentul solicită luarea unor măsuri suplimentare la nivelul UE (proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, măsuri judiciare și instrumente bugetare) împotriva acestor țări.

VOTUL EURODEPUTAȚILOR DIN ROMÂNIA

Șase dintre cele 387 de voturi „pentru” au fost acordate de eurodeputați români, iar cei șase eurodeputați USR PLUS, care fac parte din grupul Renew Europe sunt:

  1. Dacian Cioloș
  2. Alin Mituța
  3. Dragoș Pîslaru
  4. Nicu Ştefănuță
  5. Ramona Strugariu
  6. Dragoș Tudorache

În privința voturilor „împotrivă”, singurii eurodeputați din partea grupului Socialiștilor și Democraților Europeni care au votat contra sunt opt europarlamentari PSD:

  1. Carmen Avram
  2. Dragoș Benea
  3. Tudor Ciuhodaru
  4. Maria Grapini
  5. Claudiu Manda
  6. Dan Nica
  7. Rovana Plumb
  8. Mihai Tudose

DECIZIA ISTORICĂ A CJUE:

În iunie 2018, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat o decizie istorică prin care sublinia că statele membre ale Uniunii Europene nu pot împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al Uniunii prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, cetăţean al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor.

Decizia a fost luată după cazul în care au fost implicați cetăţeanul român Relu Adrian Coman şi partenerul său de acelaşi sex, cetăţeanul american Robert Clabourn Hamilton care au dat în judecată România pentru că nu le-a recunoscut căsătoria oficiată la Bruxelles înainte cu opt ani. Cei doi au cerut recunoașterea căsătoriei pentru ca americanul să primească drept de reședință în România.

Sesizată de Curtea Constituţională a României, CJUE arăta că noţiunea de „soţ”, în sensul dispoziţiilor dreptului Uniunii privind libertatea de şedere a cetăţenilor Uniunii şi a membrilor familiilor lor, include soţii de acelaşi sex.

CJUE spune că statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria homosexuală, dar ele nu pot împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al Uniunii prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, cetăţean al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor

La trei săptămâni distanță după decizia CJUE, Curtea Constituțională a României a decis că statul român trebuie să recunoască dreptul de ședere în România al persoanelor de acelaşi sex căsătorite, dacă unul dintre membrii cuplului este cetățean UE. Această decizie a CCR (Curtea Constituțională a României) a venit după 17 ani de la dezincriminarea homosexualităţii în România. Legislația în România nu s-a modificat însă în urma acestei decizii.