Masacrul din orașul sfânt Axum, cauzat de trupele din Eritreea, care luptă în regiunea nordică Tigray din Etiopia. Martorii intervievați dezvăluie detalii cu privire la scena tulburătoare. Masacrul a avut loc în zilele de 28 și 29 noiembrie și, conform legii, este categorizată drept cimă împotriva umanității.
Conform declarațiilor câtorva martori, cadavrele civililor au zăcut pe străzi și au ajuns să fie mâncate de hiene. Ambele părți refuză să comenteze declarațiile și se neagă prezența soldaţilor din Eritreea în Tigray.
Ofensiva lansată de Etiopia pentru înlăturarea partidului “Frontul de Eliberare Populară din Tigray” (TPLF), a stârnit conflictul, în 4 noiembrie. TPLF a fost caracterizată drept o “grupare rebelă”. În ciuda dovezilor aduse, premierul etiopian Abiy Ahmed, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, spunea în Parlament pe 30 noiembrie, că “niciun civil nu a fost ucis în timpul operaţiunii”.
Dovezile sunt concludente, Amnesty International citând martori și aducând în față imagini din satelit cu morminte săpate în curțile unor biserici din Axum. Acest oraș este considerat sacru și e destinat creștinilor ortodocși etiopieni. De asemenea, locuitorii spun că s-au îngropat cadavre ale civililor omorâți pe stradă sau în raiduri în timpul ofensivei, numărul morților ajungând la câteva sute.
Au fost restricționate accesul și comunicațiile în regiune, locuitorii povestind cum forțele din Eritreea a început asaltul pe 19 noiembrie și declară că a durat cinci ore.
Spusele unui funcționar civil oferă o perspectivă mai clară asupra celor întâmplate. Acesta declară că au fost împușcați oameni care se aflau în biserici, cafenele sau hoteluri, în condițiile în care nu există o armată activă în oraș. S-a preluat controlul de către soldații eritreeni, după care a început vănarea, cautând din casă în casă bărbați sau “pe oricine cu o armă în mână”.
Amnesty International confirmă dovezile aduse la adresa trupelor din Etiopia și Eritreea care arată că acestea au comis crimă de război în ofensiva desfășurată asupra orașului Axum. Se susține că luptătorii TPLF erau slab înarmați, în numar de 50 – 80 bărbați, și că au acționat asupra soldaților eritreeni. Un bărbat de 26 de ani care a participat la acest atac a spus că au dorit să apere oraşul, dar mulţi nu aveau arme şi nici precizia şi capacitatea militară a soldaţilor. Ulterior ofensivei,  în oraş au sosit camioane şi tancuri, urmată de un măcel care a durat până seara; soldaţii au tras în oricine le ieşea în cale.
Soldații din Eritreea au fost demascați după uniforme, plăcuțe de înmatriculare și limba vorbită (arabă şi un dialect din Tigray).
Soldaţii au executat pur şi simplu civili. „I-a aliniat şi i-a ucis cu un glonţ în spate. Pe doi dintre ei îi cunoşteam, erau din cartierul meu. Întrebau: unde ţi-ai ascuns arma? Nu conta că ei răspundeau că nu au, pentru că sunt civili”, a spus un bărbat care a fost martor la una dintre scene. Soldaţii nu au lăsat pe nimeni să se apropie de cadavre, fiind pregătiţi să tragă în oricine ar fi încercat să încalce ordinele. O femeie ai cărei nepoți au fost împușcați, susține că străzile erau pline de cadavre.
Înmormântările au venit din inițiativa bătrânilor și a localnicilor, care au încărcat trupurile în căruțe și le-au dus la biserici. Unele au fost îngropate pe 30 noimebrie, altele au zăcut si patru zile pe străzi.
„N-am mai găsit decât oasele. Aş putea spune că în Axum au fost omorâţi circa 800 de civili”, a declarat un preot local pentru Associated Press.
În cadrul declarațiilor luate de către Amensty International, 41 de supraviețuitori și martori au numit 200 de oameni care au fost uciși.
Oraşul Axum este considerat sfânt întrucât ar adăposti, la Biserica Sfânta Maria din Sion, un cufăr care, după cum spune Biblia, a servit la păstrarea celor Zece Porunci primite de Moise de la Dumnezeu. Acesta a fost adus în Etiopia de regele Menelik I, fiul reginei Sheba şi al regelui Solomon din Ierusalim.
TPFL este formaţiunea politică aflată la conducerea regiunii, desemnata drept grupare rebelă. Aceasta a intrat în conflict cu forţele guvernamentale după sosirea la putere, în 2018, a premierului Abiy Ahmed care acuză TPLF de trădare.
Liderul grupării spune însă că acesta caută răzbunare după ce regiunea a organizat alegeri locale în Tigray, în pofida amânării alegerilor la nivel naţional din cauza pandemiei de COVID-19.

Dacă vrei să citești mai multe despre acest subiect, dă click aici!