Parfumuri de Crăciun
E dimineața zilei de 24 decembrie. Abia te-ai trezit și te uiți pe geam. Cu ochii încă grei de somn, încerci să te convingi că albul de afară e un strat curat și pufos de zăpadă, nu doar ceața privirii tale obosite. După ce ai certitudinea că e cu adevărat omăt, deschizi fereastra și tragi adânc aer în piept, așteptându-te ca aerul rece pe care îl inspiri să miroasă a puritate, a inocență, a vise. Când colo, te lovește violent izul ascuns al canalelor și norul de fum pe care mașinile oprite la semafor l-au lăsat în urmă.
Scârbită de nivelul de poluare din orașul tău, cobori în bucătărie, sperând la miros de cozonac proaspăt. Dezamăgirea ta este de netăgăduit când în loc de vanilie și mere, te copleșește un nor de chimicale. Ai uitat că azi e zi de curățenie și ieși din bucătărie înainte să te ia greața.
În căutarea mirosului perfect
Vizibil amețită, te întorci la tine în cameră și te îmbraci, pregătită să iei micul dejun în oraș. Îți iei la pachet o cafea și o brioșă și te așezi pe o bancă în parc. După prima înghițitură de cafea – primul lucru care a mirosit decent pe ziua de azi – deja te simți mai optimistă. Cuprinsă de spiritul sărbătorilor care se apropie, decizi că tipul care te bâzâie de 3 zile pe Tinder merită o șansă. Îți programezi o întâlnire cu el chiar pentru seara respectivă.
Dezamăgirea neîngrijirii
Când te vezi cu el, ești șocată să vezi că arată la fel de bine ca în poze. Când vă luați în brațe după ce faceți cunoștință, îți dai seama că în niciun caz nu miroase atât de bine pe cât arată. Stând la masă, în timp ce respiri, identifici fiecare esență care îi determină mirosul: balsamul de rufe ieftin, parfumul scump, dar excesiv folosit și absența evidentă a săpunului. Se apropie să-ți șoptească la ureche sfârșitul unei povestiri banale, ușor perverse. Începi să îți pui la îndoială toate deciziile pe care le-ai luat în viață, mai ales șansa pe care i-ai dat-o cu atâta bunătate de dimineață. După un chicotit politicos la ceea ce el considera o glumă, te scuzi și ceri nota de plată.
Ajunsă acasă, deschizi ușa și, cu o ultimă speranță, tragi adânc aer în piept. Când te lovește mireasma unor portocale proaspete, zâmbești fiindcă miroase, în sfârșit, a Crăciun.
