votul

Votul şi reacțiile sale

"în Texte" by

Votul reprezintă una din cele mai vechi metode civilizate de luare a deciziilor. De-a lungul vremii însă, complexitatea crescândă a societății a dus la complicații și dileme sociale. Acum reprezintă și o problemă de statistică, de multe ori acestea fiind „măsluite” accidental prin absenteism.

Trebuie să ne punem întrebarea – ce înțelegem prin schimbare?

Schimbări au avut loc și în anii ‘90, când s-a schimbat regimul politic. Cu toate astea, mulți dintre noi au impresia că, în esență, nu s-au schimbat extrem de multe lucruri, mai ales la nivelul clasei politice.

Așadar, cum poate influența votul fiecăruia soarta societății? Sau, ca să fim mai puțin dramatici, cum poate votul să schimbe societatea în mod relevant?

Mai jos voi discuta această dilemă atât din punct de vedere statistic, cât și social.

„Nu mă duc la vot, că tot aceiași ies” — oarecum adevărat, judecând după alegerile din anii precedenți.

De multe ori, impresia asta este generată de lipsa de documentare a alegătorilor, care nu se implică suficient de mult în acest proces. Așa ajung să voteze un candidat pe care îl vad de mulți ani pe buletinele de vot, în virtutea inerției.

Persoanele care au această atitudine contribuie la fenomenul „recurenței”, generând statistici eronate. Cum?

Să facem o analogie: într-o clasă sunt 10 elevi, dar în ziua în care diriginta îi roagă să voteze data tezei, trei elevi sunt absenți, trei votează prima opțiune, iar patru votează a doua opțiune. Totuși, acest rezultat nu e unul concludent, pentru că nu au votat cu toții. Poate rezultatul ar fi fost cu totul altul, dacă erau exprimate 10 voturi.

Dacă tot vorbim despre votul ca studiu statistic, o statistică legată de prezența la urne de anul acesta arată că 46% din cetățeni au votat.

Cu toate că trendul general e unul spre creștere și spre încurajare la vot, acest procent nu indică încă o valoare reală a rezultatelor. Dacă mai puțin de jumătate din populație votează, e ca și cum în clasa despre care vorbeam mai sus ar fi abia 4 elevi, ceea ce ar face votul aproape inutil.

Exact același fenomen se petrece și la alegeri – rezultatele sunt neconcludente din cauza unui procent important al populației ce nu se prezintă la vot.

„Eh, e doar un singur vot, nu face așa o mare diferență”.

Extrapolează asta la mii de oameni, apoi vei ajunge la absenteism. Personal, nu înțeleg „nuanțele politice”, dar exprimându-mi o alegere cel puțin minimal informată, mă asigur că mi-am jucat rolul în menținerea cât mai curată a statisticilor.

Acum să aruncăm o privire asupra implicațiilor sociale ale votului. Cea mai evidentă consecință e șansa la schimbare a clasei politice. Ducându-ne la vot îi educăm și pe cei din jurul nostru și îi facem mai conștienți de importanța votului.

Un alt impact al votului, de data aceasta pe termen ceva mai lung, e diversificarea clasei politice.

Odată ce mai mulți cetățeni votează, șansele ca un candidat nou apărut sa devină mai cunoscut și mai „popular” cresc, de la un an electoral la altul. Acest fenomen e esențial pentru evoluția societății și pentru deschiderea către mai multe opțiuni politice și, astfel, către mai multe oportunități de dezvoltare.

Indiferent de considerentele luate în calcul, cred că orice cetățean cu drept de vot trebuie să-și exercite acest drept și să ia în considerare consecințele acțiunii (sau inacțiunii) lor. Mai mult, fiecare dintre noi trebuie să nu își spună că votul său este irelevant – la scara largă, această mentalitate duce la fenomene politice care nu ajută pe nimeni.

Autor: Adela Brăslașu.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Derulează înapoi