Capitalismul

Capitalismul înțeles greșit sau cum a devenit America țara inegalităților!

"în Păreri și opinii" by

Statele Unite ale Americii este țara cu cele mai mari inegalități economice din lumea industrializată. În ultimii ani, din ce în ce mai mulți americani încep să-și pună întrebări despre cum poate cea mai bogată țară din lume să aibă atât de mulți săraci. Tinerii încep să asocieze capitalismul cu sărăcia și mizeria care este prezentă acum în multe părți ale societății. Dar cum a ajuns America în situația asta deplorabilă?

America a fost cunoscută mult timp pentru flexibilitatea economică și oportunitățile pe care le oferea, însă astăzi sistemul pare să fi devenit tot mai rigid.

Conform unui sondaj, 71% dintre americani cred că sistemul lor economic este „aranjat în favoarea câtorva grupuri de interese”. Politicienii au știut să profite de acest curent și să obțină popularitate. Donald Trump, pe partea dreaptă, și Bernie Sanders, pe partea stângă, s-au folosit de această slăbiciune în alegerile prezidențiale din 2016.

Problema cu economia din Statele Unite este că o mică parte din companiile de pe piață domină o mare parte din sectoare.

Această inegalitate se transpune nu doar în cadrul companiilor, dar și la nivel de indivizi. Primii 700 cei mai bogați americani au împreună aproximativ 3,5 trilioane de dolari. Ca să vă dați seama, întreaga economie a României într-un an bun este undeva pe la 250 de miliarde de dolari, adică de 14 ori mai puțin. Întreaga economie a Statelor Unite este de aproximativ 21 de trilioane. Putem spune că 700 de oameni dețin a 6-a parte din America.

În ultimele decenii Statele Unite s-a transformat dintr-o piață liberă și competitivă, care permitea oamenilor să-și depășească condiția și să prospere, într-o economie unde doar câteva corporații au control relativ asupra unei mari părți din resursele și sectoarele care afectează viața zilnică a cetățenilor.

4 companii aeriene domină industria zborului, 2 mari corporații controlează 70% din producția de bere americană, 5 bănci acoperă aproape jumătate din economia țării, 90% din căutările de pe internet sunt realizate pe Google, iar Facebook are peste 70% din traficul total de pe rețelele de socializare. Și exemplele pot continua.

Acest lucru se întâmplă în toate domeniile, de la medicină și educație, la transport și servicii funerare. Fenomenul are și un nume, „concentrarea pieței”. Aceasta duce inevitabil la crearea de monopoluri, iar monopolurile nu sunt niciodată un semn bun. Conform unui studiu realizat de către Gustavo Grullon de la Rice University, 75% din industriile din Statele Unite au devenit mult mai concentrate în ultimii 20 de ani.

După Marea Criză Economică din anii 30 și implementarea programului „New Deal”, inegalitatea economică a început să scadă încet, dar sigur.

În anii 70, societatea americană a ajuns într-un punct în care inegalitatea era într-o descreștere continuă și se crease deja un sentiment puternic anti – corporatist. Însă, în anii ’80, situația a luat o întorsătură ciudată. În 1981, Ronald Reagan devine președinte și adoptă o politică puternic conservatoare, atât economic, cât și social.

Au urmat scăderi de taxe pentru corporații, liberalizarea puternică a pieței și reglementări economice care au început să nu mai prea existe.

În general, a existat un oarecare extaz general că aceste măsuri vor aduce bunăstare. Însă măsurile republicane ale lui Reagan au început să înrăutățească situația pentru cetățenii de rând. De atunci, piețele au început să fie acaparate de câteva companii puternice, care au devenit tot mai puține și tot mai puternice cu trecerea anilor.

Drept exemplu, marii giganți ai tehnologiei – Google, Facebook, Apple, Amazon și Microsoft – au cumpărat mai mult de 500 de mici companii, și asta doar în ultimul deceniu. Strategia uzuală a acestora când apare un posibil competitor este ori să-l cumpere, ori să-l îngroape.

Capitalismul feroce practicat de companiile americane a făcut ca resursele să se transfere tot mai accelerat către vârful societății, iar oricine altcineva trebuie să plătească ca să se folosească de ele.

Legile și reglementările reduse au favorizat formarea monopolurilor și evitarea taxelor și a normelor. Statele Unite s-a mai confruntat cu o asemenea problemă în jurul anilor 1900, când industriașii se îmbogățiseră peste măsură de pe urma oțelului și petrolului. Într-un moment improbabil de sănătate democratică, președintele Theodore Roosevelt reușește să treacă o lege în 1907, prin care interzice corporațiilor să doneze bani pentru campanii sau organizații politice.

În timp, aceste măsuri au început să se înăsprească din ce în ce mai mult de-a lungul secolului și totul părea că merge bine.

Însă, recent, aceste reglementări au fost spulberate de o decizie a Curții Supreme din America, care spune că banii sunt o metodă de liberă exprimare, deci nu ar trebui să se limiteze folosirea lor. Cei interesați pot să citească despre cazul „Citizens United vs FEC”. 

Deși există câțiva politicieni care se luptă să rezolve situația într-un fel sau altul, este greu de spus cum vor sfârși lucrurile. Pentru mine, este destul de clar că cetățenii americani ar trebui, mai degrabă, să se concentreze la cum să spargă monopolurile și să oprească corporațiile să pompeze bani în politică, decât să găsească soluții rapide și ineficiente. Până la urmă, inegalitatea este doar un simptom al monopolului.

Totuși, societatea americană ar trebui să aibă grijă să nu cadă în visul socialist, în care totul este roz și toți ar trebui să trăim egal.

SURSE:

economics.utoronto.ca,

money.cnn.com,

foodandwaterwatch.org.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Derulează înapoi