23 august

23 august – o dată importantă din istoria României de care nu știai

"în Știri" by

23 august 1944 este data la care regele Mihai I a dispus încetarea alianței cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații, dar și de colaborare cu Uniunea Sovietică.

Acest moment vine la cinci ani după semnarea unui pact secret între Germania nazistă și URSS (pactul Ribbentrop-Molotov). Armistițiul a dus la începerea celui de-Al Doilea Război Mondial și la pierderea Basarabiei pentru România.

În ciuda acestor semnificații, regimul comunist a decis ca ziua de 23 august să fie sărbatorită ca „Ziua Națională a României”.

23 august 1939, pactul Ribbentrop-Molotov

Ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin, încheiau un tratat de neagresiune între cele două puteri. Aparent, scopul pactului era ca al Treilea Reich să-şi asigure flancul estic după invadarea Poloniei. De fapt, URSS avea în plan prevenirea unei invazii germane.

În realitate, Hitler și Stalin făceau o împărțire a părților neocupate din Europa Centrală și de Est, prin acestă înțelegere. Un protocol adițional secret viza teritorii din Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia şi prin care URSS îşi accentua interesul pentru Basarabia.

„Măcelarii Europei, ameţiţi de băutură, îşi jucau rolurile, îmbrăţişându-se cu tandreţe şi clătinându-se pe picioare. În întregime, ei se înfăţişau ca un grup de gangsteri rivali, care avuseseră şi înainte de împărţit ceva, şi acum puteau să o ia de la capăt, fiind profesioniști ai aceloraşi afaceri”, spune istoricul Paul Johnson.

Protocolul adițional a avut un efect devastator asupra României. Astfel, Carol al II-lea, conducătorul României din acea dată, a primit un ultimatum din partea URSS. Basarabia și nordul Bucovinei trebuiau evacuate în 48 de ore, în caz contrar URSS declară război. România își acceptă înfângerea, iar trupele sovietice au pus stăpânire pe teritoriile cerute, dar și pe Ținutul Herței.

În 1941, Basarabia a fost restituită statului român, după intrarea țării în război. Însă, după 3 ani URSS-ul pune din nou stăpânire pe teritoriu.

23 august 1944, lovitura de stat

România a intrat în cel de-Al Doilea Război Mondial alături de Germania, împotriva URSS, cu scopul reîntregirii teritoriului său. 3 ani mai târziu, regele Mihai se împotrivește intrării Armatei Române în interioriul URSS, alături de Germania nazită. Sprijinit de Blocul Național Democratic, regele l-a convoacat pe mareșalul Ion Antonescu și i-a cerut încheiera unui armistițiu cu puterile aliate.

Ion Antonescu s-a opus cererii regale, fapt ce a dus la demiterea arestarea mareșalului. Ca urmare, România se alătură Națiunilor Unite împotriva puterilor Axei.

23 august, cea mai importantă sărbătoare comunistă

În anul 1948, data de 23 august a devenit zi națională pentru România socialisă. După ce regele Mihai a fost forțat să abdice, iar țara se afla sub puternică influență sovietică; Partidul Comunist a dat startul unei campanii propagandiste de legitimare, data de 23 august având un rol central.

23 august

Aceștia sărbătoreau „ziua eliberarii României de către glorioasa armata sovietică şi a doborârii dictaturii fasciste antonesciene de către forțele patriotice conduse de Partidul Comunist”. Defilariile muncitorilor sub portretele lui Stalin, Lenin și Marx fiind nelipsite.

Detașarea regimului Nicolae Ceaușescu de URSS a determinat schimbarea semnificației zilei de 23 august.

De la „insurecţia armată antifascistă”, sărbătoarea a devenit „revoluţia de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă”. PCR dorea să marcheze idealurile muncitorești, dar și omagierea conducatorului prea iubit, evident.

 


Surse: TVR.ro, Wikipedia.ro, Alba24.ro

 

Lasă un răspuns

"Ultimele de la POV21"

Derulează înapoi