În alcool mi-am pus dorul
diluat în zeci de culori,
Toate având același ecou,
vopsit în tonuri gri.
Mi-am pus și trandafirii,
dar cu tot cu spini
Ca să simți cum durerea
îți spintecă pieptul.
Am dorul în mine,
l-am izolat într-o pivniță,
Îl hrănesc cu săgeți
pe care scrie cu aceeași culoare
„Răni, teamă, lacrimi”.
Același ger mă cuprinde iar
și-mi fură săgețile
Pe care acum scrie în aceeași culoare
„îngroapă-mă,
căci nu mai pot să simt”
Sub pământ să-mi fiu căldură,
Infernul să-mi fie clar de lună
Urlete de nesiguranță să înec,
dar să nu simt dor.
Transform alcoolul în licoarea sinuciderii
și o beau neîncetat,
Sperând că gratiile se vor autodistruge,
iar întunericul să inunde celula
În care mi-am întemnițat dorul
de frică să nu îl pierd
~așa cum te-am pierdut pe tine~