Relațiile Internaționale

Cum să îmbini Istoria cu Relațiile Internaționale

"în Interviuri" by

Robert Grigore este student în anul I în cadrul Facultății de Istorie din București, unde studiază Relații Internaționale și Studii Europene (RISE). În liceu a fost olimpic la istorie și, în prezent, îmbină pasiunea lui pentru studiul acesteia, cu dorința de a lucra în diplomație.

La invitația redacției POV21, a fost de acord să ne răspundă la câteva întrebări despre facultate și planurile sale de viitor.

POV21: Ce te-a determinat să alegi un parcurs academic pe care mulți l-ar considera neconvențional? De ce RISE și nu Istorie sau Relații internaționale la Științe Politice?

Robert: Am ales acest program de studii datorită pasiunii mele pentru istorie. Mi-am descoperit această pasiune în timpul liceului cu ajutorul doamnei profesoare Felicia Boscodeală. Tot datorită dumneaei, am început să particip la numeroase concursuri și olimpiade. Cu timpul, am devenit din ce în ce mai pasionat și mai competitiv. În clasa a XII-a am ajuns până la etapa națională a olimpiadei de istorie, așa că am realizat că mi-ar plăcea să continui în acest domeniu. Inițial am dorit să merg la Academia de Poliție, dar am realizat că locul meu nu era acolo. În prezent sunt student la Facultatea de Istorie, Universitatea din București, în cadrul secției de Relații Internaționale și Studii Europene.

Am ales această facultate în detrimentul altor facultăți din pasiune, dar și datorită faptului că îmi doresc o viitoare carieră în domeniul diplomatic. Eu consider că, pentru a putea spera la o carieră în diplomație, trebuie să fii un om cu o cultură generală deosebit de vastă, iar un istoric e un astfel de om. Acum desigur că există persoane care spun că „este un parcurs academic destul de neconvențional”, dar eu cred că dacă îți dorești cu adevărat ceva și ești dispus să muncești din greu, nimic nu este imposibil.

POV21: Unii tineri care și-ar dori să facă Relații Internaționale ar spune ceva de genul: „Istoria e plictisitoare, e vorba de oameni morți și date. Eu vreau să schimb lumea, deci mă duc în altă parte, unde se învață despre prezent, că doar nu mă-ntreabă mai târziu nimeni când a domnit Henric al VII-lea”. Ce le-ai spune acestora?

Robert: După cum am afirmat anterior, o persoană care își dorește să lucreze în domeniul diplomatic sau în domeniul relațiilor internaționale trebuie să cunoască foarte bine anumite lucruri, printre care și istoria. Într-adevăr, există multe persoane care spun „De ce să ne concentrăm pe istorie? Este doar despre trecut, de ce nu ne concentrăm asupra prezentului? Sau chiar asupra viitorului”. E greșit, aș zice eu. Chiar recent am citit un articol despre importanța studiului istoriei și am găsit ideea aceasta care mi-a plăcut foarte mult. Ea suna în felul următor: un psiholog nu poate să înțeleagă personalitatea unui om până când nu-i analizează amintirile, din copilărie și până în prezent.

Tot așa, specialistul în relații internaționale trebuie să analizeze evoluția istorică a societății pentru a-și crea o imagine de ansamblu a acesteia. Dacă îți dorești să schimbi lumea, trebuie, în primul rând, să o cunoști. Iar o persoană care activează în domeniul relațiilor internaționale se intersectează mereu cu istoria. Spre exemplu, există anumite probleme istorice care se perpetuează de-a lungul timpului, precum cele ce țin de libertatea religioasă. Tocmai de aceea cred că studiul istoriei este esențial în acest domeniu.

POV21: Ai intrat la RISE la București cu niște așteptări și cu niște idei despre domeniu, cum s-au schimbat ele după un an de facultate? Cum vezi acum lucrurile ca student în anul II?

Robert: Când ajungi pe băncile facultății nici nu-ți dai seama cum te maturizezi. Inițial, când treci de la liceu la facultate, nu realizezi saltul pe care tocmai l-ai făcut, dar, în timp, ajungi să înțelegi că este o nouă etapă, cu mult diferită de cele anterioare. Într-adevăr, am intrat la această facultate cu anumite așteptări și idei despre domeniu și am avut plăcerea, în acest prim an, să cunosc oameni minunați, atât elevi, cât și profesori. Nu aș spune că mi s-a schimbat viziunea. Am învățat multe, dar sunt încă la început de drum, mai am foarte multe de învățat. Ușor, ușor și poate puțin timid, încep să îmi conturez o perspectivă asupra viitorului.

Aștept să mă maturizez, să cresc atât ca om, cât și în domeniu. Ceea ce știu cert e că-mi place ce studiez la RISE. Și cred că cel mai important aspect este acesta. Cred că asta este cel mai important și în viață, să activăm în domeniul de care suntem pasionați.

POV21: Care sunt planurile tale de viitor și cum plănuiești să folosești cele învățate la RISE mai departe?

Robert: Cel mai mult îmi doresc o carieră în domeniul diplomatic. Sunt foarte pasionat de acest domeniu. La capitolul carieră, eu cred că cel mai important în viață e să practicăm profesia de care suntem atrași. Am observat că, în ziua de azi, societatea are tendința de a eticheta un domeniu profesional în „prost” sau „bun”. Oamenii au prejudecăți legate de anumite profesii. Din punctul meu de vedere, nu există meserii bune sau rele. Orice domeniu de activitate este vital pentru economia unei societăți. Nu este important ce meserie ai, important este să o faci bine și să-ți placă, să ajungi să te identifici cu ea. În ceea ce mă privește, spun deschis: principala mea opțiune este cariera diplomatică, dar, totodată, mă gândesc și la o carieră de profesor sau la o carieră în domeniul cercetării.

POV21: Ai spus că vrei să lucrezi în diplomație printre altele și, bineînțeles, întrebarea normală aici e: vrei să pleci din țară, nu-i așa?

Robert: Dacă am să reușesc ce mi-am propus, desigur că vor exista anumite perioade de timp când voi fi nevoit să plec din țară, dar nu doresc să mă stabilesc definitiv într-un alt stat. Dacă voi avea posibilitatea, voi alege să investesc tot în România. Pentru mine, România înseamnă, în primul rând, acasă. E natural de altfel – gândesc în română și cunosc modul cum gândesc românii, plus că eu chiar îmi iubesc țara natală. Cred că mi-ar fi greu să plec definitiv.

POV21: Și cum vede atunci un student la Relații Internaționale situația din România din ultimii ani, social și politic?

Robert: În primul rând, aș dori să încep cu un aspect pe care l-am observat în repetate rânduri și care îmi place foarte mult – faptul că opinia publică din România se implică din ce în ce mai mult în dezbaterea politică. Oamenii devin mai curioși, mai informați și nu se mai feresc să își ceară drepturile. Cred că acest aspect este deosebit de important într-o societate modernă și democratică. Desigur că, în prezent, dispunem de cât mai multe informații prin intermediul presei libere, prin intermediul Internetului, și e important să știm să ne ferim de anumite informații false care circulă.

În al doilea rând, mi se pare că și clasa politică este foarte divizată. Nu văd nimic rău în competitivitate. Trăim într-o societate democratică, iar fiecare partid trebuie să își expună propriile argumente, programe în fața societății pentru a fi ales. Doar că, atunci cand când se pune problema de a lucra în folosul țării, cred că locul competiției ar trebui să fie luat de solidaritate. Partidele politice din România ar trebui să colaboreze mai mult în acest sens, indiferent de unele opinii contradictorii.

POV21: Dar ție ce ți-ar plăcea să schimbi dacă ai putea?

Robert: Dacă aș putea să fac eu o schimbare majoră, prima mea țintă ar fi educația. Ca fost elev, pot spune că sistemul de educație din România are și bune și rele. Dar cred că, în final, școala ar trebui să pună mai mult accent pe dezvoltarea personală a elevilor. Nici nu ne dăm seama în ce masură ne lipsește asta. Și atunci, ar fi foarte bine ca elevii să învețe încă din ciclul primar cum să își exprime opinia în legătură cu un anumit subiect, cum să țină un discurs în public. Știu mulți tineri care, atunci când sunt nevoiți sa vorbească în public sunt timorați, au emoții, pur și simplu nu au această deprindere.

Și orele ar putea deveni mai interactive pentru a atrage elevii, cum se întamplă în școlile din Occident. Școala ar trebui să identifice calitățile și aptitudinile elevilor, apoi să-i ajute să și le dezvolte. Un elev poate fi foarte bun într-un anumit domeniu, dar nu în toate. După cum spunea Einstein: „toți suntem genii, dar dacă judecăm un pește după capacitatea sa de a se urca într-un copac, acesta va crede toată viața că este un prost”. Și pe lângă aceste aspecte, cred că ar fi foarte potrivit, după cum s-a mai spus, să avem în școli educație sanitară, economică, juridică, politică… cel puțin norme generale!

POV21: Există ideea asta că din Relații Internaționale sau Studii Politice nu se iese nimic. Chiar dacă faci carte, n-o să te angajeze nimeni în domeniu, căci în România trebuie să ai bani și influență ca să ajungi undeva. Cum îți explici faptul că mulți oameni au ideea asta?

Robert: Așa cum am mai zis, uneori, oamenii au tendința de a clasifica profesiile în „bune” și „rele”, așa cum, din punct de vedere financiar, vorbim și de „sigure” și „mai puțin sigure”. Deja, de ceva vreme, unii se feresc de domeniul umanist, întrucât consideră că acesta nu le poate garanta o carieră pe viitor, la fel cum face domeniul real.

Dacă vrei să citești mai multe despre opinia oamenilor legată de domeniul umanist, click aici!

De asemenea, observăm că anumite persoane sunt extrem de reticente când vine vorba despre o carieră în diplomație sau în politică. Mulți văd diplomația sau politica ca pe o castă, în care doar oamenii bogați și influenți pot intra. Această idee nu este neapărat adevărată, există mulți oameni care n-au beneficiat de o situație financiară extraordinară și totuși au ajuns aici. Din nefericire, în România avem și probleme privind calitatea mediului politic, ce fac ca domeniile acestea sa fie văzute prin prisma prejudecății. Dar eu am de gând să muncesc din greu și să fac tot posibilul să reușesc.


Autor: Ruxandra Cucu

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Derulează înapoi