#smileoutofthecloset

#smileoutofthecloset – „Totul a început când mi-a plăcut de o prietenă”

"în Texte" by

Disclaimer: articolul acesta face parte din proiectul Smile out inițiat de POV21, Accept, Consiliul Național al Elevilor și Festivalul Super. #smileoutofthecloset

Bună, prefer să nu mă prezint, având în vedere că părinții mei încă nu știu. Am aproape 16 ani, învăț într-un oraș mic din județul Bacău, și sunt lesbiană (dar atrasă romantic și de băieți). Aceasta este povestea mea. Totul a început foarte devreme prin clasa a V-a când a început să îmi placă de o prietenă.

Eram înnebunită după ea, și deși știam vag de existența comunității, îmi era frică să mă gândesc că aș putea face parte din ea.

Totul a fost bine o perioadă, îmi petreceam mult timp cu fata asta și într-o seară în “glumă” ( cel puțin pentru mine era mai serioasă treaba), am spus hai să le spunem prietenilor că suntem bisexuale și că suntem împreună. Cei drept n-aveam mulți prieteni, așa că am zis hai să o facem. Unul din ei a reacționat foarte bine, nici nu îmi imaginam că se poate așa ceva, dar celalalt a pus pe ceva grup de pe facebook. Vă dați seama că m-am panicat maxim și am zis că eu nu mai fac așa ceva niciodată, așa că am intrat cât se putea de tare în dulap.

Asta m-a ținut până prin clasa a VIII-a când am început ușor, ușor să mă accept.

Am spus câtorva persoane foarte apropiate, apoi am făcut greșeala de a spune unui prieten care a crezut că nu e mare chestie dacă o spune mai departe. Când am aflat că a spus mai multor persoane m-am panicat, țin minte că era fix după Revelion și tot restul vacanței de Crăciun mi-am petrecut-o plângând și având atacuri de panică fiindcă îmi era groază să mă întorc la școală. Când m-am întors nimeni nu a spus nimic. Când am intrat la liceu am întâlnit multe alte persoane din comunitate, și pentru prima oară în viață mea am simțit că mai am pe cineva lângă mine în drumul ăsta foarte întortochiat. Pot spune că după atâta amar de vreme mă accept așa cum sunt, ba mai mult, mă iubesc, n-aș schimba niciodată asta la mine.

Cât despre mama, am încercat să îi spun de câteva ori, dar refuză să accepte, mi-a spus de multe ori că e doar o fază, că lui Dumnezeu nu-i place, că e anormal și că “o fac doar pentru că e popular”, mă doare sufletul să stiu că propria mea mamă spune lucrurile astea, mai ales având în vedere că noi aveam o relație destul de bună și apropiată. La momentul actual nici unul din părinții mei nu știu, sau se prefac că nu știu.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Anomalia peisajului

Anomalia peisajului

Trezește-mă din existența putredă și înfrumusețează-mă cu a ta orbire a cristalului atrăgător....
Derulează înapoi