viitorul

Dacă tinerii nu reprezintă viitorul acestei țări, atunci cine?

"în Dosarul Săptămânii" by

De ceva vreme încoace, aud tot mai des lucruri legate de redresarea Uniunii Europene, de viitorul Uniunii, de revenirea după această pandemie, de noua generație de tineri, dar sincer să fiu, cu ce ajutăm la dezvoltarea acestor concepte? De prea puține ori se discută despre adevărata parte esențială a unei țări, care de cele mai multe ori reprezintă viitorul acesteia, adică tinerii.

Singurul lucru concret este faptul că această pandemie a creat situații semnificativ negative în lume, în țara noastră, în fiecare dintre noi, și nu numai.

În această perioadă crâncenă, se încearcă dezvoltarea a tot felul de scenarii pe și despre viitor, cum ar fi: adaptarea noilor reguli impuse pe piața muncii și în viața de zi cu zi, sau redresarea din punct de vedere economic a orașelor și implicit a țării. Dar singurul lucru ,,palpabil” la momentul actual este incertitudinea.

Dintr-odată, extrem de mulți tineri au fost nevoiți, sau chiar obligați s-ar putea spune, să rămână închiși în casă pentru a fi în siguranță. Au fost forțați să nu mai iasă cu prietenii, colegii, cu profesorii, cu rudele, iar foarte mulți au trebuit să-și mute școala în online.

Ok, am înțeles asta, dar oare cum s-ar putea adapta școlarii, elevii și studenții când aproximativ 40% dintre aceștia trăiesc în sărăcie, aproape de pragul sărăciei sau unii sunt considerați excluși din punct de vedere social?

Este foarte ușor în ziua de astăzi, ca după un ,,grav accident” să promiți luna de pe cer, dacă până acum nu ai fost în stare, ca președinte, ca politician sau primar, să îți pese cu adevărat de acei copii neajutorați, care fie sunt săraci, fie sunt orfani, fie sunt analfabeți, iar apoi ne mirăm cum am ajuns în această situație. O mulțime de copii au ținut în mână pentru prima oară în viață o tabletă care să fie a lor, sau un telefon sau un laptop, fără ca măcar să știe să le folosească.

Alții nu au mai reușit să țină pasul cu școala online, deoarece fie nu au mijloacele de comunicare de mai sus, fie nu există infrastructură digitală în sat.

Zilnic, aproximativ 150.000 de copii merg seara la culcare fără să mănânce, iar viața pe care o duc este o luptă continuă cu sărăcia, iar asta ne pune pe un loc fruntaș într-un clasament al țărilor care fac parte din UE.

Această nouă generație de copii trebuie luată în considerare ca fiind o parte importantă a unei transformări la nivel național, deoarece gradul de analfabetism din România este în creștere.

Toată clasa politică, sau mai bine zis, toți clovnii care s-au aflat sau se află la putere, ar trebui să se unească și să conștientizeze un lucru: investiția în viitorul nostru, al tuturor, al tinerilor, care vor fi adulții de mâine. Aceasta ar fi, din punctul meu de vedere, cea mai însemnată decizie atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vede social, pe care ar putea să o ia vreodată.

Însă, cu toate că noi, tinerii, și nu numai, ne dorim acest lucru, cum să se pună accent pe dezvoltare când politicienii, au reușit să separe familiile, au reușit să creeze și să dezvolte conflictele dintre generații, au reușit să instige la ură, au gazat, bătut, împrăștiat cu tunuri de apă bătrâni, părinți, tineri și chiar copii mici? Sau, mai nou stau cu fundurile pe niște scaune scumpe, care fumează și consumă băuturi alcoolice dintre cele mai alese…

Ură, violență și neînțelegere între semeni, asta au provocat stimații politicieni de peste 30 de ani încoace, fără ca măcar să le pese de populație, sau de viitorul ei. Acei oameni pe care poporul cretin și ușor de influențat, pentru a mă exprima elegant, i-au votat pentru niște zahăr, ulei, faină.

După părerea mea, viitorul tinerilor nu se negociază și nu ar trebui văzut ca pe o ceartă ideologică.

Fiecare politician, fie că e de stânga, fie că e de dreapta, nu sunt interesați de nevoile și interesele acestora, singurul lucru pe care îl urmăresc este dezvoltarea personală din punct de vedere financiar.

Pentru a putea oferi tinerilor o viață mai bună, mai normală față de anumite standarde europene, se poate face prin investiție, aceasta fiind o oportunitate, o necesitate, nu un moft, așa cu l-ar numi unele persoane de la putere. Aici vreau să fac referire la dezvoltarea unor modalități reale de combatere a abandonului școlar al tinerilor din România, dar mai ales al celor cu dizabilități sau al celor de alte etnii.

Implicarea statului român și a societăților locale ar putea crea soluții și îmbunătăți lipsurile și nevoile fizice și psihice ale acestora într-un mod cu totul nou și modern, pregătindu-i pentru a fi adulții responsabili și adaptați la societatea din viitor.

În final, consider că soluția la aceste probleme grave pe care le au copiii din Romania este una simplă: implicarea, propunerea și punerea în practică a unui plan care să „repare” mentalitatea din țară și să pregătească următoarea generație de tineri pentru un viitor mai bun!

Vorbind despre tineri și viitor, te-ai gândit vreodată ce își doresc aceștia să se facă atunci când vor deveni mari? Vezi chiar aici!

Autor: Fetinca Florin

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Derulează înapoi