Trianon

Trianon 1919-1920 – 100 de ani de la finele luptei pentru Transilvania

"în Păreri și opinii" by

Data de 4 iunie 1920 nu este cunoscută de mulți ca dată cu impact istoric. Puțini știu sau își aduc aminte că, acum fix 100 de ani, prin Tratatul de la Trianon, s-a finalizat o luptă pe care poporul român a dus-o mult timp: lupta pentru Transilvania.

Dar cum s-a desfășurat evenimentul?

Cum am primit noi „țara de dincolo de pădure”, după ani și ani de chinuri, după generații întregi care au visat la o țară unită?

Până la începuturile secolului al XX-lea, doar românii știau și credeau că Transilvania li se cuvine. În afara granițelor românești, Ardealul era recunoscut ca un teritoriu aparținând ungurilor, apoi încorporat în Imperiul Austro-Ungar, alături de alte 18 națiuni.

În schimb, o serie de evenimente desfășurate la finele secolului al XIX-lea și începutul următorului au schimbat opinina publică internațională de la temelii. Răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan, înființarea „Școlii ardelene”, Revoluția Pașoptistă și cea Memorandistă constituie câteva exemple de trudă și sacrificiu românesc în slujba națiunii și a unirii.

În cadrul Marii Adunări Naționale de la 1918, eveniment la centenarul căruia am avut onoarea să particip, peste 100.000 de români au votat pentru unirea teritoriilor românești stăpânite de unguri cu restul țării. Evenimentul a fost încurajat și în afara granițelor, și cunoscut mai apoi ca „Marea Unire”. Momentul mult așteptat venise! Mai urma doar confirmarea oficială.

Recunoașterea oficială s-a înfăptuit prin Tratatul de la Trianon

A fost semnat pe 4 iunie 1920, între statele Antantei, alianță învingătoare în Primul Război Mondial, și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar.  Numele cu care este recunoscut tratatul se datorează locației, palatul Marele Trianon de la Versailles.

Această înțelegere oficială face parte din seria de tratate semnate la Conferința de Pace de la Paris, desfășurată între anii 1919-1920, un etalon al relațiilor internaționale și al diplomației. Prin tratatele semnate, granițele Europei au fost în tr-o mare măsură reconfigurate, iar finalul Primului Război Mondial, alături de consecințele sale, au fost discutate și consemnate.

Diplomați români precum Victor Antonescu și Nicolae Titulescu își au meritele în obținerea teriroriilor înstrăinate ale românilor, și totodată îm înfăptuirea României Mari. Conferința de Pace de la Paris s-a remarcat în istorie, pe lângă importanța deciziilor luate, și prin rolul specialiștilor și al oamenilor de știință în luarea acestor decizii.

Dar să ne întoarcem la Tratatul de la Trianon. Acesta a fost divizat în patru părți principale.

Prima, „Pactul Ligii Națiunilor”, este prezentă în toate celelalte Tratate semnate în cadrul Conferinței.

Partea a doua definește frontierele Ungariei, în mare parte comune frontierei de astăzi. Partea de Nord a Croației și Voivodina urmau să fie încorporate Regatului Sîrbilor, Croaţilor şi Slovenilor, a Slovaciei şi Ruteniei. În a doua jumătate a articolului 27, se consmțea apartemența Transilvaniei la Regatul României. În sfârșit, după recunoașterea de fapt a Unirii Transilvaniei cu România, venea și recunoașterea de drept.

Nicolae Titulescu și Ioan Cantacuzino au fost diplomații români prezenți la întocmirea și semnarea Tratatului. Alături de aceștia, un rol în obținerea Transilvaniei l-a avut Comisia de Investigare a SUA, condusă de colonelul House, un aporpiat al președintelui W. Wilson. Membrii comisiei, profesori și intelectuali în domenii precum istorie, geografie sau științe politice, au întocmit 20 de studii prin care recunoșteau drepturile României asupra teritoriilor obținute de aceasta.

Nu doar Comisia americană (Inquiry Comission) a salutat obținerea Transilvaniei de către Regatul României. Și echivalentele acesteia din Marea Britanie (Political Intelligence Department)  și  Franței (le Comité d’Études) au ajuns la aceeași concluzie, conform Historia.ro.

A treia parte, intitulată „Clauze politice pentru Europa”, conținea prevederi referitoare la cadrul bilateral al relațiilor cu țările vecine, dar și dispoziţii referitoare la cetăţenie, protecţia minorităţilor naţionale, conform evz.ro.

Ultima parte, „Interesele Ungariei in afara Europei” făcea referire la renunţarea de către Ungaria la tratatele încheiate de către Dubla Monarhie cu Maroc, Egipt, Siam şi China.

Pentru statele din Europa de Est care dobândeau în sfârșit caracterul de state-națiuni, Tratatul a venit ca o binecuvântare.

Însă, Ungaria consideră Tratatul de la Trianon ca fiind un „diktat”. Din punct de vedere teritorial, Ungaria a pierdut, în urma Tratatului, aproximativ 70% din teritoriu și 60% din populație. Însă, a devenit stat independent față de Austria. Astfel se pune punct și dualismului austro-ungar, ce a constituit prin existent sa o lovitură adusă naționalismului.

Pentru români, Tratatul de la Trianon ar trebui amintit ca o concretizare în acte a strădaniilor românilor din Transilvania și nu numai, odată cu recunoașterea internatională a acestora.

Helo! Eu sunt Ralu și tocmai mi-ai citit articolul :) Am 18 ani și sunt din județul Suceava, dintr-un orășel de care cel mai probabil nu ai auzit niciodată. Mare potterhead de mică, îmi place să citesc, ador psihologia și enigmele. Și ce să vezi: din când în când mai și scriu! Iar dacă ai ajuns până aici, aruncă un ochi la restul articolelor mele! Te asigur că nu vei regreta!

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Derulează înapoi