cauza din spatele protestelor

De la sclavie la George Floyd: cauza din spatele protestelor

"în Păreri și opinii" by

Cu siguranță am auzit cu toții numele George Floyd în ultima săptămână și de nedreptatea uciderii lui împreună cu protestele și situația tensionată din Statele Unite care răsună (ideatic cel puțin) și până la noi. Însă care este cauza din spatele protestelor?

Este cutremurător să privim situația justiției de acolo și în general pozițiile controversate ale americanilor (de multe ori chiar a clasei lor politice) asupra problemelor sociale ce au și o dimensiune morală (să nu uităm, spre exemplu, că președintele lor este primul din istorie ce va participa la un marș pro viață). Puterea privilegiului însă contribuie la mișcări sociale, oameni curajoși care nu vor să se mulțumească cu stadiul curent al realității. O mișcare ce este deosebit de vocală în contextul actual este Black Lives Matter.

Ce este Black Lives Matter?

BLM, pe scurt, este o mișcare ce își dorește să lupte pentru libertate, eliberare și justiție. Mișcarea a luat naștere în 2013, după uciderea minorului Trayvon Martin de către un polițist din Florida. După ce polițistul, George Zimmerman nu a fost găsit vinovat în urmă procesului , trei organizatoare radicale de culoare — Alicia Garza, Patrisse Cullors și Opal Tometi — au creat BlackLivesMatter. BLM a pornit ca o intervenție ideologică și politică într-o lume în care viețile persoanelor de culoare erau și sunt vizate sistematic și intenționat. Era, și este, o afirmare a umanității lor, a contribuțiilor lor la această societate și a rezistenței lor în fața opresiunii.

În prezent, BLM are o campanie activă, numită #WhatMatters2020. Aceasta este o campanie menită să maximizeze impactul mișcării BLM prin încurajarea susținătorilor și aliaților să se prezinte la urne în alegerile prezidențiale din SUA din 2020 pentru a construi o putere colectivă și pentru a se asigura că prezenții candidați sunt trași la răspundere pentru problemele care au un impact sistematic și disproporționat asupra comunităților de culoare și sub-servite din întreaga națiune.

De ce este important Black Lives Matter?

Poate că noi în România, fără să ne fi confruntat cu astfel de situații, nu înțelegem atât de bine acest tip specific de discriminare și problemele pe care le ridică, probleme pe care le găsim în alte state europene, (deși rasismul prezent aici este mai degrabă pornit din „justificări naționaliste’’ ) și cu atât mai mult în Statele Unite (unde rasismul este pur și simplu prezent indiferent de etnie sau naționalitate, și este „justificat’’ doar pe baza complexiunii).

Pentru a vă pune în perspectivă, trebuie să înțelegem contextul istoric american: Rasismul sistemic al Americii începe cu sclavia și diferitele coduri de sclavi – legi de stat sau federale create care codifică practica inumană a sclaviei chattel în lege. Sudul american era o „societate a sclavilor“, nu doar o societate cu sclavi.

Cu toate acestea, după abolirea sclaviei, legi similare codurilor de sclavi au continuat să asuprească oamenii de culoare.

După Războiul Civil, aceste „coduri negre” au avut scopul explicit de a priva americanii de culoare nou eliberați de drepturile pe care le câștigaseră. Codurile au variat de la stat la stat, dar fundația lor juridică s-a centrat pe legile de vagabondaj care permiteau ca un afro-american să fie arestat dacă era șomer sau fără adăpost. Și deoarece locuințele și oportunitățile de angajare pentru cei eliberați în sud au fost aproape inexistente după război, mulți dintre aceștia au avut de suferit pe urma acestei legi.

Guvernul federal a luptat împotriva codurilor negre în timpul reconstrucției prin alegerea foștilor aboliționiști și a persoanelor de culoare libere în funcții publice, creând legi și adăugând amendamente la Constituția SUA pentru a proteja drepturile negrilor americani. Dar după prăbușirea reconstrucției în 1877, statele sudice le-au adus înapoi. „Codurile negre’’ au devenit piatra de temelie a constituțiilor statului. Sondaje de impozite și examene de alfabetizare pentru a preveni afro-americani de la vot devenise o normă. Jim Crow și segregarea rasială, care a guvernat Sudul până în anii 1960, sunt excrescente ale acestor legi.

În timp ce familiile de culoare au fugit din sud în secolul 20 în timpul Marii Migrații, ,,codurile negre’’ le-au urmărit în Los Angeles, Chicago, New York și în alte părți. Americanii de culoare – care erau refugiați interni care fugeau de terorismul finanțat de stat – se presupune că au adus infracțiuni, șomaj, vagabondaj și droguri. Departamentele de poliție din America au răspuns cu mai multe coduri și politici agresive pentru comunitățile de culoare.

Viața persoanelor de culoare a fost întotdeauna incriminată și dezumanizată în America.

Sub președintele Donald Trump, ei au același tip de violență pe care America a avut-o dintotdeauna, dar acum au în cel mai bun caz și un guvern federal indiferent și, în cel mai rău caz, un președinte rasist. Datorită acestei schimbări, mai mulți americani albi sunt încurajați să reangajeze coduri negre. În timpul președinției lui Obama, pe rețelele sociale, SUA a susținut dorința de progres, iar Statele Unite de astăzi dau o clară dovadă de regresie.

În acest context istoric care în mod cutremurător are corespondențe în situația curentă, nu putem nega importanța mișcării BLM. Sunt astfel de mișcări ale activiștilor și oamenilor cu o viziune pentru o lume puțin mai justă care au dus la progresele sociale de-a lungul istoriei tuturor societăților, nu doar celei americane.

De ce BLM și nu All Lives Matter?

Problema cu mișcarea All Lives Matter pornește din mai multe unghiuri. În primul rând, în state a pornit ca un răspuns al persoanelor caucaziene la BLM, ceea ce în sine este o problemă pentru că înseamnă că ignoră cauza BLM în favoarea unei cauze egalitariene, care în contextul prezent din SUA nu poate fi valabil, fiindcă văzând felul în care sunt vizate persoanele de culoare, minoritățile etnice și religioase, vedem clar că societatea americană nu tratează în mod egal, corect și just. Din acest motiv, mișcări precum ALM tind să fie ignorante, plus că un termen generalizator de tip „all” (toți) tinde să vină cu omisiuni subtile, sau cu definiții diferite pentru indivizi pentru cine este demn să intre în acest tot care contează.

Nu știi despre ce este vorba? Vezi aici cazul lui George Floyd!

Pe de altă parte există și situații în care fraza ALM este folosită în situații care nu au legătură cu privilegiul, ci tocmai în sprijinul altor minorități sau grupuri care se confruntă cu propriile nedreptăți, unele tot instituționalizate. Problema aici apare din stigma ignoranță pe care o poartă după sine sloganul „all lives matter’’, și nu faptul că nu ar fi adevărat, că fiecare om contează, indiferent de gen, rasă, etnie, stare socială, orientare sexuală și alte caracteristici. Că să pun problema în alți termeni, dacă ați avea în grijă 5 copii, și unul s-ar lovi, nu ați sări către cei patru, l-ați ajuta mai întâi pe cel rănit, și în acest moment o întreagă rasă este rănită de rasismul instituționalizat din SUA și are nevoie de ajutorul celorlalți „copii’’.

Cu ceea ce vreau să vă las, pe lângă această scurtă lecție de istorie, este o idee ce mi-a rămas întipărită de la o oră din facultate, un concept al filosofului John Rawls, numit valul ignoranței. Pe scurt, acesta spune că valul ignoranței ar fi o condiție anterioară nașterii, în care ființe conștiente însă fără să își cunoască nicio caracteristică de tip gen, sex, rasă, trebuie să legifereze și să construiască societatea, astfel încât indiferent de unde ar avea norocul sau ghionul să se nască, să poată fi mulțumiți cu viața lor, pe scurt justiția și echitabilitatea să fie valabile universal.

Societatea noastră se bazează pe o istorie de conflicte și prejudicii pe care acum le înțelegem ca fiind nejustificate în baza unor argumente care cel puțin pentru cei mai mulți dintre noi au devenit aproape axiomatice.

Însă noi avem datoria să nu lăsăm societatea de izbeliște și să facem ceea ce ne stă în putință pentru a egala balanța în favoarea echitabilității.

Situația lui George Floyd a adus din nou la lumină, în societatea americană, problema inegalităților injuste, și toți cei care au norocul de a nu se află în categoria defavorizată de rasismul și discriminarea instituționalizată din SUA trebuie să le fie cu atât mai mult aliați. Acest principiu e ceva ce mi-ar plăcea să numesc „datoria privilegiului” și sper că fiecare dintre noi când avem norocul de a ne afla în situația privilegiată, să nu uităm să vorbim despre situația celor ce nu au norocul nostru, pentru că e cel mai bun mod în care poți folosi impactul vocii privilegiului. Iar dacă nu înțelegi de ce, întoarce-te mereu în valul ignoranței – pune-te în fața loteriei sorții și vezi dacă ai mai fi de aceeași părere în pielea altcuiva.

Zisă și 'nemuritor și rece', a terminat Colegiul National 'Gheorghe Lazăr' și studiază științe politice la SNSPA. Practică puțin din toate artele, este pasionată de filosofie și dezbateri și este o optimistă incurabilă. Trăiește după motto-ul 'văd, vreau, obțin' .

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Derulează înapoi