Am cucerit un Venus
Am cucerit un Venus

Plăpând pluteam deasupra lui
Și mă gândeam la moarte,
Un iad întreg îl venera
Căci citea-n oglinzi și-n ale lumii șoapte.

L-am cucerit pe Venus
Cutreierând camerele uneia-i dintre artere,
I-am supt sângele, până l-am slăbit,
Și l-am lăsat fără putere.

Și i-am aprins foc între buze
În cearșafuri diluate de-un negru infernal,
I-am colonizat emoții prea puerile
Dar mă iubea în stadiu terminal.

„Fetițo, eu am devenit mut,
Lăsând sânge sub rochia-ți fierbinte,
O moarte diafană mă cuprinde,
Sa nu mă lași încet făr’ de-oseminte!”

Privirea-i frântă, dorința îi e mare
De-o dragoste lumească,
Efemer sărut vândut pe nemurire
L-am primit, și-l fac să strălucească.

Dar mă înec într-o baltă de orgoliu
Și mă scufund în brațele lui Saturn,
Iar El privea spre mine muritor
„Te-aș fi iubit nocturn”

Urlete frenetice, bizar amestec de stele,
Inele moarte, îngeri prefăcuți în pietre
Veniți pe pământ să mă blesteme,
Am cucerit un Venus și m-am pierdut în diametre.