copil în secolul XXI

A fi sau a nu fi copil în secolul XXI?

"în Dosarul Săptămânii" by

Se cunosc destul de multe percepții despre ideea de a fi copil în secolul XXI. Cum este vazută aceasta în ochii unor victime?

Copil în secolul XXI- avantaj sau dezamăgire?

Copilăria în secolul XXI poate părea una roz, sau una chiar prea ușoară în unele cazuri, întrucât avem la îndemână atâta tehnologie, ne putem informa mai ușor. Totuși, o mică parte din copiii lumii au acestea la îndemână: un procent estimativ de 14% din populație, la nivel global, nu are nici măcar acces la curent electric.

Când vorbim despre copilărie, nu ne gândim doar la jocuri, iubiri inocente, dorință de educație, ci și la abuz verbal sau fizic din partea familiei, rudelor, a colegilor. La sentimentul de inadaptare; la faptul că unii copii sunt nevoiți să ducă în spate familii, gospodării. În unele cazuri, la divorț; la orfani; la abandon școlar… Acestea nu sunt neapărat specifice secolului în care trăim, dar afectează viața copiilor de pretutindeni, devenind din ce în ce mai întâlnite de-a lungul ultimelor două decenii.

Să nu uităm totuși de cei a căror copilărie este atât de ușoară, încât devin niște adulți incapabili de a-și menține echilibrul pe propriile picioare. Primind totul „pe tavă”, pierzi dorința, motivația de a câștiga ceva prin propriile puteri, îți scapi scopurile printre degete și nu te trezești decât zeci de ani mai târziu.
Ideologia aceasta de „lasă-l, dă-i, că știi și tu cum e să n-ai” a devenit din ce în ce mai comună în ultimii treizeci de ani. O bună educație implică sădirea motivației în minți. Viitorul multor copii din secolul XXI este măcelărit de mila părinților.

Așa că, data viitoare când simți nevoia să te plângi că n-ai avut asta și cealaltă în copilăria ta, că n-ai primit ce telefon voiai, sau că ai purtat aceeași pereche de adidași o lună întreagă, ar fi mai bine, în loc, să le mulțumești alor tăi că te-au lăsat să te dai cu capul de pereți.

Totuși, să fii copil în secolul XXI poate deveni o adevărată dezamăgire…

Într-o altă ordine de idei, suntem generația care primește șuturi în fund pentru a face pași spre viitor. Deși, după cum am spus, avem la îndemână puterea de a ne îndeplini dorințele din punct de vedere material, nu suntem împăcați psihic. Cu ocazia asta, vrem să ne spunem durerea. Ne confruntăm cu societatea, și suntem puși la pământ pentru faptul că ne îngropăm în tehnologie și „ducem țara în jos”. Aproape zilnic auzim aceeași chestie „Nu sunteți buni de nimic, stați cu ochii în calculator, cum credeți că veți trăi?” Nu putem contrazice asta, în niciun caz, chiar așa e în privința unora, deoarece sunt destul de favorizați și li se fac absolut toate poftele. Dar, existăm și noi, ceilalți copii prea simpli, cu aspirații și poftă de viitor.

Prejudecăți și vise pierdute…

După cum știți deja, suntem o generație aproape căzută, ni se iau și din drepturi. Ne confruntăm cu cazuri enorm de multe de divorțuri, care, de multe ori, duc la abandon școlar și integrarea în anturaje foarte proaste. Observăm copii care, la vârste destul de fragede, devin victimele neajutorate ale viciilor. Lucru pentru care România chiar este recunoscută. Durerea cea mai mare este că nimeni nu face nimic pentru a regla sau a veni în ajutorul generației. Și ne referim aici la mai marii țării, cărora le este frică de posibili viitori oameni deștepți și capabili, care „să le ia locul”.

Dacă așa funcționează lucrurile și ne este frică de niște copii inteligenți, înseamnă clar că nu avem viitor.

Dacă simți că ți-ai pierdut copilăria, nu uita că nu este niciodată prea târziu să o trăiești. Fă lucruri de care copilul din tine s-ar bucura, chiar și în ciuda societății!
De asemenea, ai grijă cum influențezi copilăria altora deoarece ești și vei fi un exemplu, să sperăm, pozitiv.

Pentru unii, copilăria a adus traume. Citește aici despre acest subiect!

Autori: Raluca Voda și Ana-Maria Fecioru

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Derulează înapoi