Laura Codruța Kovesi a câștigat procesul la CEDO împotriva statului român!

0
290 views
CEDO
CEDO

Laura Codruța Kovesi a câștigat procesul la CEDO, împotriva statului român.

Aceasta nu a cerut despăgubiri statului român, iar reparația este una morală. Laura Codruța Kovesi câștigă procesul intentat statului roman la CEDO, pentru demiterea abuzivă din funcția de procuror-șef al DNA. Cu unanimitate de voturi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a decis că reclamantei i s-a refuzat accesul la o instanță pentru a contesta încetarea prematură a mandatului său de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, ca urmare a opiniilor și pozițiilor pe care le-a exprimat public în calitatea sa profesională în ceea ce privește reformele legislative care afectează sistemul judiciar.

Curtea a constatat o încălcare a Articolelor 6.1 și 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

CEDO transmite că „încetarea prematură a mandatului reclamantei a fost o sancțiune deosebit de severă, care, fără îndoială, a avut un efect înfiorător, prin faptul că descurajează și alți procurori și judecători să participe la dezbaterile publice privind reformele legislative care afectează sistemul judiciar și, în general, privind aspecte referitoare la independența sistemului judiciar”.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) transmite, că reclamanta și-a folosit puterea legală pentru a începe investigațiile privind suspiciunile de infracțiuni de corupție comise de membrii Guvernului în legătură cu legislația extrem de contestată și pentru a informa publicul despre aceste investigații. De asemenea, a profitat de posibilitatea de a-și exprima opinia direct în mass-media sau în cadrul adunărilor profesionale.

Conform Biziday.ro, Curtea Europeană a Dreptului Omului, a constatat că prin decizia luată de către Curtea Constituțională a României, Laurei Codruța Kovesi i s-a încălcat dreptul la Justiție:

“153.Cu privire la acest aspect, trebuie să se constate că, în decizia sa din 30 mai 2018, Curtea Constituțională a menționat în mod expres că, în împrejurările specifice ale cauzei reclamantei, instanțele administrative aveau competențe limitate de a verifica decretul prezidențial pentru înlăturarea reclamantului.

De fapt, Curtea Constituțională a considerat că o astfel de verificare se limita la legalitatea strict a sensului a decretului, mai precis la autoritatea emitentă, la temeiul său juridic, la existența propunerii de eliminare de către ministrul justiției, precum și la transmiterea acestei propuneri către CSM spre aprobare, la semnare și, dacă este cazul, la publicarea acesteia în Monitorul Oficial.

Având în vedere aceste limite specifice stabilite de Curtea Constituțională, Curtea consideră că o plângere depusă la instanțele administrative nu ar fi fost eficace decât pentru legalitatea externă a decretului prezidențial examinat, oferind astfel doar o revizuire formală. O astfel de cale nu ar fi fost o cale de atac eficientă pentru a se afla în centrul plângerii reclamantei — faptul că mutarea sa a fost o sancțiune disciplinară nelegală declanșată de opiniile exprimate în mod public în contextul reformelor legislative — care ar fi necesitat o examinare a temeiniciei și a legalității decretului în cauză.

154.Având în vedere cele de mai sus, în lipsa unor exemple decicizionale la nivel național cu privire la cazuri similare și având în vedere caracterul obligatoriu și specific al deciziei adoptate de Curtea Constituțională în prezenta cauză.

Curtea nu este convinsă că reclamantul a avut o cale de atac internă disponibilă pentru a ataca în mod eficient în fața instanței pe care aceasta din urmă a intenționat să o conteste, și anume motivele retragerii sale din funcția de procuror șef al DNA prin Decretul prezidențial din 9 iulie 2018, în conformitate cu Hotărârea Curții Constituționale din 30 mai 2018.

Orice posibilitate de control jurisdicțional a fost limitată la revizuirea formală a decretului de eliminare, în timp ce examinarea caracterului adecvat al motivelor, validitatea faptelor invocate pe care s-a întemeiat retragerea sau îndeplinirea condițiilor legale de validitate, în special aprobarea propunerii Ministrului justiției de CSM în conformitate cu articolul 54 alineatul (4) din Legea nr. 303/2004 a fost exclusă în mod clar. Prin urmare, amploarea controlului jurisdicțional de care dispune solicitantul în circumstanțele prezentei cauze nu poate fi considerată „suficientă”157.

Pe baza opiniilor precedente, Curtea respinge obiecția Guvernului cu privire la neepuizarea căilor de atac interne și concluzionează că statul român a afectat însăși esența dreptului de acces al solicitantului la o instanță din cauza limitelor specifice pentru o reexaminare a cazului său, stabilită în hotărârea Curții Constituționale Române. 208.Pe de altă parte, procedura de radiere de la funcția de procuror șef al DNA a fost inițiată de ministrul justiției la 23 februarie 2018, cu puțin mai mult de un an și cu două luni înainte de sfârșitul duratei stabilite a mandatului său, aplicabil în temeiul legislației în vigoare la momentul numirii sale (16 mai).

Deși Laura Kovesi a rămas în calitate de procuror, aceasta a fost în cele din urmă înlăturată din funcția sa de procuror șef la 9 iulie 2018 înainte de încheierea mandatului său.

Această îndepărtare și motivele care o justifică pot fi cu greu conciliate cu luarea în considerare în mod special a naturii funcției jurisdicționale în calitate de ramură independentă a puterii de stat și a principiului independenței procurorilor care — potrivit Consiliului Europei și altor instrumente internaționale — este un element esențial pentru menținerea independenței judiciare. În acest context, se pare că îndepărtarea prematură a Laurei Kovesi din funcția sa de procuror șef al DNA a învins chiar scopul menținerii independenței sistemului judiciar. 209.

În plus, încetarea anticipată a mandatului reclamantului a fost o sancțiune deosebit de severă, ceea ce ar fi avut fără îndoială un „efect de descurajare”, în sensul că ar fi trebuit să îi descurajeze nu numai pe aceasta, ci și pe alți procurori și judecători, ca pe viitor să participe la dezbateri publice cu privire la reformele legislative care afectează sistemul judiciar și, în general, cu privire la aspecte legate de independența sistemului judiciar (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea Guja, 95, și Hotărârea Kayau 106, ambele citate anterior). Conform Biziday.ro, pe data de 22 februarie 2018, ministrul Justiției Tudorel Toader a propus revocarea Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef DNA.

Motivele invocate – anchetarea de către DNA a OUG 13 și a hotărârilor de guvern, în cazul Belina.

Inițial, președintele Iohannis a refuzat să semneze decretul de eliberare din funcție. Speța a ajuns pe masa judecătorilor Curții Constituționale a României, care au decis că președintele Iohannis este obligat să elaboreze decretul de revocare al procurorului-șef al DNA. În luna iulie 2018, Klaus Iohannis a revocat-o pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror șef al DNA. În septembrie 2019, Kovesi a câștigat cursa pentru funcția de procuror-șef European.

Autor: Daiana Grețcu