ne-ai omorât iubirea prin seppuku

ne-ai omorât iubirea prin seppuku

"în Poezie și literatură" by

Erai precum apa,
luai forma a orice te cuprindea.
De ce?
De ce n-ai vrut să te dai și după forma mea?

Seara îmi atârn opincile în cui.
Mărturisește,
tu acum unde le pui?
N-or să te-audă, șoptește.

Jucam împreună sudoku,
te lăsam să câștigi, voiam.
Ne-ai omorât iubirea prin seppuku,
deci totuși amândoi pierdeam.

Pictai tuturor câte ceva,
numai pentru mine nu!
Știu, știu că nu mai aveai vopsea.
Preferai, dar, să-mi imprimi pe hipocamp
citate din Rebreanu.

Reflexiile aurii ale părului tău
îmi amintesc de timpurile
când mă făceai să mă simt ca și cum
m-ai tăiat c-un fierăstrău
și mi-ai pus în loc de inimă, soarele.

Autor: Ana-Maria Fecioru

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Anomalia peisajului

Anomalia peisajului

Trezește-mă din existența putredă și înfrumusețează-mă cu a ta orbire a cristalului atrăgător....
Freamăt boreal

Freamăt boreal

„Îmi erai ritmul infinitului Și rima somnului veșniciei”
Derulează înapoi