Piața de carte

Piața de carte, „pe butuci”- mic tratat de economie și editorialistică

"în Păreri și opinii" by

Piața de carte intră în colaps din cauza Covid-19: „Vânzările la cărți au scăzut cu 70%” , după cum spune Mihai Mitrică, director executiv al Asociației Editorilor din România, pentru site-ul Profit.ro.
În cadrul interviului Mihai Mitrică susține că nu se mai cumpără cărți. Cărțile nu se mai vând pentru că librăriile sunt închise. Doar 10% dintre cititori aleg să-și cumpere cărți din online, astfel, vânzările scad foarte abrupt!

Vânzările scad din lipsă de clienți. Dacă scad vânzările, industria cade. De ce?

Pentru că librăriile nu mai au bani să plătească editurile, care la rândul lor nu au bani să plătească tipografiile, care la rândul lor nu-și permit să le ofere salarii angajaților. „Sau i-au plătit parțial, inclusiv din fonduri proprii. E un ecosistem foarte sensibil care determină dezechilibre foarte mari în momentul în care undeva apare o sincopă”, este de părere Mihai Mitrică. E un fel de cerc vicios; un fel de mecanism făcut dintr-un lanț de mecanisme și toate depind unele de celelalte.

Dacă românii stau acasă, piața de carte are de suferit

Din cauza reglementărilor ordonanțelor militare în urma cărora românii sunt nevoiți să stea acasă, piața de carte are de suferit. Mihai Mitrică speculează că, după ce ne revenim din noua criză economică, activitatea librăriilor va fi „încurcată”. Ele or vor dispărea, ori activitatea (și capacitatea de plată) va scădea drastic.

Oarecum, piața de carte oricum se afla în „colaps” de mult, pentru că oamenii citesc tot mai puțin. Într-o anchetă a revistei Scena9, se vorbește despre faptul că, în anul 2016, 46% din români nu au citit deloc.

Aparent, la capitolul ăsta România e fruntașă în Europa. Mulți adolescenți de 15 ani sunt analfabeți funcțional. Adică în jur de 42%. Alalfabeții funcționali sunt cei care pot citi, bineînțeles, dar au o problemă când vine vorba de înțelegerea mesajului transmis într-un text. Mă rog, mulți dintre oameni preferă mai degrabă să petreacă timp în mediul online, decât să citească o carte.

Cât cheltuiesc românii pe cărți?

Conform anchetei realizate de Scena9, un român cheltuie anual 20 de lei pe cărți (în medie). Piața de la noi este evaluată la sub 100 de milioane de euro anual. România este cea mai slabă dintre țările din Europa la acest capitol. Deci probleme au existat demult, nu doar de acum. Probleme au fost încă de dinainte. Într-o anchetă, preluată de către Dilema Veche, ni se expun probleme în rândul celor care se ocupă cu editurile. Deci problemele datează încă de dinainte de Covid-19. În cadrul articolului, directorii mai multor edituri își expun punctele de vedere asupra pieței de carte.

Problemele sunt diverse, dar ele țin și de clienți. Mai mult de preferințele lor, asemenea oricărui domeniu de vânzări. Viorel Zaicu, de la Paralela 45, spune că problemele din piața de carte apar pentru că publicul nu are atracție/ dorință de a citi (cei de la Paralela 45 au majoritatea manuale școlare/ culegeri destinate educației individuale). Asta este totuși un motiv destul de bun. Dacă pe clienți nu îi interesează, ei nu cumpără (simplu ca „bună ziua!”).

Pe de altă parte, Lidia Bondea de la Humanitas, este de părere că piața de carte este puternic influențată de mecanismele economiei: de salarii, de dările către stat. TVA-ul este destul de mare, iar prețurile la cărți sunt destul de mici. Astfel, editurile au de suferit.

Sistemul educațional la pământ.

Lidia Bondea crede că sistemul educațional de la noi din țară se află la pământ. Acesta, spune ea, este unul dintre blocajele pe care industria de carte le suferă. „Lista blocajelor e lungă, cu dezastrul din educație cap de afiș. Legislație încâlcită, descurajantă. Dezinteres în ceea ce privește coerența politicilor din educație și cultură. Scăderii TVA pentru carte, obținută în 2016, ar trebui să i se adauge un întreg pachet de măsuri «deblocante», dar pentru asta e nevoie de politicieni care să nu fie, (…) «vrăjmași ai slovei tipărite».” , susține Lidia Bondea, de la editura Humanitas.

În mod general, editorii de la noi se plâng de politicile foarte agresive de discount care îi dezavantajează. „În România cărțile sunt mai ieftine decât în restul Europei. Aș estima că sunt mai ieftine cu 20% pînă la 40%, în funcție de tipul de carte. Majoritatea celorlalte produse sunt la preț european sau mai scumpe, și aș enumera benzina, mașinile, electronicele, mâncarea, uneori și energia electrică.”

„La noi, foarte ieftine sunt cărțile, apa minerală și taxiurile.”, consideră Mihai Penescu, de la editura All. Adică pe scurt, cărțile la noi sunt mult prea ieftine ca să le permită să susțină celelalte verigi ale lanțului editorial. Datorită prețului de carte foarte mic, angajații editurilor (traducători, graficieni etc.) ajung să primească și ei, la rândul lor, salarii mici.

Încă dinainte de Covid-19, librăriile au ales să se focuseze pe online. Le-ar fi mult mai la îndemână online, pentru că așa nu au un spațiu care necesită întreținere: chirie, utilități (curent, apă, căldură), facilități care sunt destul de costisitoare.

În domeniul online însă, nu trebuie să te ocupi cu astfel de chestiuni.

Anton Chiazna, de la Librărie.net, este de părere că trecerea în mediul online a afectat piața de carte din comerțul „tradițional”. El crede că piața a scăzut drastic și că doar marile lanțuri (Cărturești, Humanitas, Diverta) încă desfășoară comerț tradițional și că se descurcă bine.

Deci cumva, piața de carte era „cu un picior în groapă” de mai multă vreme. Însă, în prezent, normele aspre impuse de lege din cauza Covid-19 fac piața să se prăbușească și mai mult: pe lângă lipsa de clienți, editurilor li se taie șansa de a participa la evenimente, de a venii cu ceva nou pe piață. De exemplu, târgurile de carte: în urma restricțiilor impuse, tot ceea ce înseamnă eveniment, a fost ANULAT.

Astfel s-au anulat și târgurile: London Book Fair, Târgul de carte din Leipzig, Târgul de carte de la New York și nu numai. La noi ar fi trebuit să aibe loc Bookfest – Salonul Internațional de Carte – eveniment care avea să fie desfășurat în mai. Din cauza restricțiilor impuse în contextul pandemiei, ediția de anul acesta a târgului a fost anulată, conform unui anunț de pe site.

Editurile au de suferit. De ce?

În această perioadă, editurile nu o duc tocmai bine. Ele nu mai au ocazia de a vinde și a atrage clienți, a apărea pe piață cu noi titluri. Astfel, ele au  de suferit.

Anul trecut, în cadrul salonului de carte au fost prezenți 150 de expozanți, adică 150 de edituri care au avut ocazia să își vândă cărțile. E ca și cum te-ai duce la grădiniță să vinzi bomboane cu ciocolată. Acum, din cauza COVID-19, grădinițele ar fi închise, iar tu ai rămâne cu toate bomboanele cu ciocolată pe stoc (atunci nu ai câștiga nimic).

Aparent pandemia aduce multe daune la nivel global: toate domeniile sunt afectate. Este afectată în special macroeconomia, care depinde și de politica internațională, de care depinde politica națională, de care depinde , la rândul său, microeconomia. Cumva, este un mare mecanism, în care, dacă o singură chestie merge prost, TOTUL se strică.

Hai să încurajăm cititul! Ce cărți să citim în carantină? Vezi aici!

Am 20 de ani și studiez Jurnalismul. Obișnuită cu scrisul și „ecosistemul” Mass-Media, am ales să scriu aici știri. La fel ca mama, sunt o fire de neînduplecat, dar răbdătoare. Intuiția și spiritul de inițiativă le-am moștenit de la tata. Talentul? Este doar al meu, îl cultiv încă de pe vremea când făceam liniuțe și bastonașe. Acum mă citești aici și sunt mândră de asta!

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Derulează înapoi