tastez sub pătură

Tastez sub pătură

"în Poezie și literatură" by

mă sting
ca pixelii ultimului mesaj în care ți-am spus că te iubesc
telefon alimentat de tone de uraniu
& ecran funcțional care tinde spre infinit
cine ar fi crezut că nu apucăm sfârșitul Universului?
ți-am dat o substanță (radio)activă
așteptând reacțiune până la membrana unui Univers paralel

stelele colapsează
ți s-a făcut frig
pătura mea este la ani lumină de tine
reinventez legile mecanicii cuantice
mă transform în unde uifelene
mă contopesc cu materia din care ești creat
vibrezi
agitația noastră termică are ca rezultat emiterea mea

găurile negre predomină
ți s-a făcut cald
sunt energia care te ține în viață
ne apropiem de zero absolut
ai simțit un cutremur
tresari

m-am aruncat cu pătura pe geam
telefonul de pe noptieră s-a închis
nu te-am iubit.


Studiază la Colegiul Tehnic Infoel, elevă în clasa a 11-a, profil matematică-informatică. Pasionată de mecanică cuantică, poezie și astronomie. Îi place să se plimbe pe longboard. (În)cântă la ukulele.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

cerneală de gânduri

Cerneală de gânduri

„Și curcubeul îl văd doar în palme, După ce-mi șterg norii din priviri,”
Sevraj

Sevraj

„Pieptul ți-e închis, privirea ți-e senină, Zâmbet de lumină spre corpurile vii, Iubire într-o
Ecouri materne.

Ecouri materne

„În decursul acestei dimineți, femeia care acum 32 de ani își ucisese
În mijlocul haosului

În mijlocul haosului

„Poate soarele arde prea tare, poate sunt eu prea sensibil sau poate...”
Derulează înapoi