Jador

Cum am ajuns de la Bach la Jador?

"în Dosarul Săptămânii/Păreri și opinii" by

Gusturile nu se discută. Simplu și la obiect! Fiecare alege ce ascultă, ce vizionează sau ce numește artă. Trăim în medii diferite, ne dezvoltăm în diverse colective și nu putem contesta asta.

Muzica e artă, dar oare toate genurile muzicale arată acest lucru? Oare tot ce rulează astăzi pe posturile muzicale înseamnă cultură? Ne regăsim cu toții în aceste melodii contemporane sau unii au rămas blocați în trecut? Sunt întrebări la care se poate răspunde simplu, fără un mare efort, fără a avea o cultură generală prea aprofundată despre acest domeniu.

Oamenii vor trata subiectiv întrebările și vor judeca genurile muzicale din trecut sau cele de acum, astfel apărând o nouă întrebare.

Așadar ce este muzica în zilele noastre?

Ei bine, muzica este un subiect greu de interpretat. Ea se schimbă o dată cu noi și ajunge să fie creată în moduri din ce în ce mai ciudate. Uneori își pierde din farmec, alteori încă mai poate fi observat, dar când se întâmplă cu adevărat asta?

Majoritatea dintre noi am auzit de Bach, de Mozart, Beethoven și mulți alți compozitori care s-au făcut remarcați acum mult timp. Clasici, oameni intelectuali care aveau o pasiune, cea de a crea muzică, de a-și pune amprenta în lucrările lor și de a oferi și generațiilor următoare o părticică din talentul lor. Dar, din păcate, aceștia nu mai reprezintă un exemplu, rare sunt persoanele care doresc să asculte ceva de genul.

Ne-am schimbat mult, am involuat în mare măsură pe domeniul muzical și acest lucru este vizibil cu ochiul liber.

PUTEREA DRAGOSTEI

Cu toții știm această emisiune, acest show ce promovează incultura, falsitatea și toate scursurile țării. Ceea ce este cel mai dubios, e faptul că, dintr-o emisiune ce are menirea de a te face să-ți găsești sufletul pereche, concurenții numai cu asta nu se aleg. Puterea Dragostei reprezintă rampa de lansare a multor cântăreți din industria muzicală. Cel mai bun exemplu fiind manelistul Jador.

Prezența sa la această emisiune l-a ajutat enorm de mult să se facă remarcat, că na, prostimea la prostime trage. Suntem o țară de inculți ce promovăm astfel de „talente”, ce se nasc din emisiuni mizere. Da, toți ne amuzăm de certurile concurenților și de stupizeniile pe care le fac zi de zi. Dar să ajungem să le ascultăm muzica, deja este prea mult.

Jador și Lino Golden au ales să facă istorie, să combine două genuri total diferite și să promoveze, ei bine, nimic.
Versurile puerile, videoclipul prost făcut și multă bătaie de joc. Dar nu asta e părerea țării. Nu toți considerăm asta, doar noi, cei care încă vrem să fim inspirați de anumite versuri, nu doar să ascultăm un incult cum se scălămbăie și face ce știe cel mai bine, să se dea mare cu ce are, adică „talent”.
Exact atunci când credeam că nu mai există nici o speranță pentru muzica prezentului, Jador a fost detronat de pe locul 1 în trending. Însă mare mi-a fost dezamăgirea când am văzut de către cine. Nimeni alta decât Vulpița.

„VULPIȚA CEA ȘIREATĂ”

Bineînțeles că ați auzit de faimoasa melodie a Vulpiței, care după multă muncă și strădanie la Acces Direct, a ajuns acolo unde îi era și locul: printre marile vedete ale momentului, ba chiar în fruntea lor.
Dacă e să luăm puțin la rând ceea ce promovează Vulpița, cu ajutorul celor de la Acces Direct, o să găsim așa: minciună și adulter. S-a văzut pe marile ecrane, și ce-a zis? „Să zicem că am fost violată, să sperăm că nu, totuși.”
De ce nu vedem însă, cât de penibilă a ajuns să fie situația?
Promovăm în continuare asemenea materiale. Pe urmă ne întrebăm de ce ne lipsește din ce în ce mai mult cultura, de ce avem ceea ce se numește acum muzică.
Am ascultat piesa ei, dar nu am reușit să ajung până la sfârșit. E ridicolă. Nu pot să înțeleg cum de la marile genii care erau odată, am ajuns într-un asemenea hal. Am ajuns să promovăm prostia și să ne distrăm pe seama ei.

SOCIAL-MEDIA

Acest fenomen vrem, nu vrem, ne influențează într-o foarte mare măsură. Așa-numiții vloggeri sau vedete, care sunt urmăriți de un număr foarte mare de persoane, au ajuns să se creadă niște zei, care nu respectă anumite limite. Ei promovează doar nocivitate și prostie.
Nu fac referire la toate vedetele din ziua de astăzi, însă în proporție de 60%, cam așa e.
Mulți dintre vloggerii de acum, sunt urmăriți în special de tineret, mulți abia acum își formează un stil muzical. Dacă vloggerii promovează câteva cuvinte puse alandala, care rimează puțin și mai conțin și o înjurătură, atunci ce speranțe să mai avem pentru calitatea muzicii, și gusturile fiecăruia care încet-încet se degradează.
Un vlog despre educație, sau educație sexuală nu ajunge nici măcar la 20-30 de mii de vizualizări. Pe de altă parte un clip, care e o mizerie, o bătaie de joc, din toate punctele de vedere: audio, video, versuri, absolut tot, a ajuns să aibă peste 2 milioane de vizualizări. De ce? Pentru că asta se promovează de către vloggerii care fac reacții, emisiunile care au nevoie de audiență. Nu contează faptul că asta ar însemna să umilești niște oameni în fața unei țări întregi.

TRAP-UL

Este poate unul dintre cele mai prezente genuri muzicale și totodată și cel mai ascultat de puștimea din secolul 21. Ce reprezintă el, ce vrea să inspire, ei bine, cred că nimeni nu știe. Rare sunt melodiile în care versurile inspiră ceva și injuriile nu sunt folosite. Ca la manele, unde în top sunt cuvintele bani și dușmani, așa si aici au faimă sintagmele de genul: “Rege pe România.”
Că tot veni vorba de regi și de faimă, cel mai bun exemplu al acestui gen muzical îl reprezintă Abi Talent, tânărul de 18 ani, care a reușit să cucerească publicul, cu doar 8 clase ale sale. Pare ceva ireal, nu? Ei bine, în România totul e posibil și el este exemplul cel mai bun. Da, exact așa, Abi a intrat în industria muzicală promovând un brand, ca mulți alți traperi din generația sa. Astfel a cucerit mințile și inimile copiilor de la cele mai mici vârste până la 18, 19 sau chiar 20 de ani. Oameni inculți, oameni care nu știu ce vor de la viață se bucură de muzica lui, de versurile care au în context doar târfe, faimă, brand-uri, dar nimic inteligent.

Mulți visează să fie ca Abi, să aibă parte de un astfel de succes, că na, marea majoritate se ghidează după proverbul “prost să fii, noroc să ai”. Dacă a mers la unul, de ce să nu funcționeze și la mai mulți? Tinerii aleg să fie inspirați de astfel de melodii, fără pic de mesaj, să se afunde într-un întuneric al inculturii și să se complacă în groapa aia plină de mizerie culturală.

Involuăm din ce în ce mai mult din punct de vedere muzical.

Ne pierdem pe drum ușor și ajungem să fim impresionați de toate idioțeniile. De ce? De ce facem asta? Ei bine, nu știm, nu știm de ce mergem după turmă și nu preferăm să fim măcar puțin diferiți. Nu vrem să ieșim în evidență. Alegem să fim la fel, că na, dacă face unul e bine, trebuie să facă și alții. Nu întotdeauna mulțimea e bună, nu mereu e necesar să te lași ghidat de gusturile altora, nu așa te integrezi.

Așadar, să lăsăm puțin tâmpeniile, să punem capul ăla la contribuție, să mai vadă și el lumina, nu doar mizeria în care ne afundăm pe zi ce trece. Să încercăm să fim diferiți, să fim noi cei care ne ghidăm viața, nu cei din jurul nostru. Să ne oprim din a da o mână de ajutor în promovarea proștilor. Să fim măcar puțin mai atenți la adevăratele lucruri din jurul nostru care merită să iasă la suprafață. Aici nu e vorba doar de muzică. Nu doar ea trebuie promovată prin cântăreți ce se dedică cu adevărat și care încearcă să ofere generațiilor ce vin un mesaj. E vorba de tot ce nu inspiră siguranță sau cel puțin un subiect ce merită cu adevărat dezbătut.

Hai să facem lumină în creier, în suflet, în playlist-ul muzical și chiar și în propria viață. Hai să fim noi, unici, diferiți și dornici de a face ce vrem noi, nu ce ne ghidează societatea.

Mai multe despre muzică puteți afla chiar aici.

Autori: Izabela Ilvan și Lorena Elena

Lasă un răspuns

"Ultimele de la POV21"

Derulează înapoi