cum oprim coronavirusul

Întrebarea momentului: cum oprim Coronavirusul?

"în Păreri și opinii" by

Pământul încă se rotește, școlile rămân închise, dar oamenii au o întrebare: cum oprim Coronavirusul?

Îmi aduc aminte și acum de 2012 și de panica generată de „sfârșitul lumii”, anticipat de o anumită profeție mayașă, profeție care s-a dovedit fake într-un final.

La 7 ani și-un metru de hârtie igienică distanță, un nou necaz se abate peste locuitorii planetei albastre: virusul Corona. Aceeași panică fără sens, doar că de data asta problema e puțin mai serioasă.

La un ochi rapid peste statistici, la momentul în care scriu aceste rânduri, Italia, epicentrul Europei în ceea ce privește Coronavirusul, prezintă în momentul de față puțin peste 41 000 de cazuri, dintre care peste 3000 de persoane au decedat.

De îngrijorat? Da. De sărit din papucii nației de panică? NO FUCKING WAY.

În loc să dai iama în cumpărături așa cum nici de Crăciun nu o faci, ia citește aici ce ar trebui să facem cu toții ca să oprim Coronavirusul!

O să încep prin a relua un fact pe care îl știu cu toții: virusul ăsta se transmite pe cale aeriană, prin picături de lichid (salivă și secreții bronșice sau nazale), de aici și nebunia cu măștile de protecție. În sensul ăsta, teoretic, pentru a scăpa cu totul de pandemia asta, ar trebui să izolăm toți oamenii simultan pe o anumită perioadă de timp. Practic, scenariul ăsta e, îmi permit să spun, imposibil, datorită modului de administrare diferit pentru fiecare stat în parte.

În schimb, un scenariu mai probabil ar fi o monitorizare atentă a celor veniți din afara țării, pentru că mulți români, fie de teamă, fie din idioțenie, mint la graniță cu privire la țara din care se întorc, caz în care autoritățile fac marea greșeală să se bazeze doar pe buna credință.

Încă o chestie: pariez că toți am întâlnit pe social media acest nou curent, #staiacasă.

Nimic greșit în asta, ba din contră. Să mobilizezi, sau mai degrabă să determini oamenii să stea acasă în perioada pandemiei, mai ales că a fost declarată stare de urgență în România, e chiar de apreciat. Dar problema e că nu toți respectă îndemnul ăsta, și vă pot da și un exemplu concret.

Zilele trecute, observ ditai coada la bancă, alcătuită preponderent din pensionari (deci grupa de vârstă cea mai vulnerabilă), care nu au respectat nici distanța minimă impusă de autorități, mai-mai că se împingeau unii în alții. Ceea ce mă duce cu gândul la o chestie: oamenii, dacă le șuieră bomba pe la ureche, se sperie de zici că sunt în ghearele leului, da` nici că se învață minte; prind curaj și nu le mai pasă de nimic.

Un gest îndrăzneț, dar nobil, a fost făcut de italieni: au cântat împreună la geamuri și balcoane! Vezi aici despre ce e vorba.

Ca să nu mai zic de faptul că unii copii s-au văzut cu ghiozdanul aruncat sub pat și școala în lacăt și, în loc să stea să citească o carte faină sau să mai avanseze în rank pe CS-GO, merg la mall „în cantități industriale”, vorba aia. Și se nimerește un nene venit tocmai de la Madrid, care mai are și Coronavirus pe deasupra, intră accidental în contact cu o fată ieșită cu prietenele la Starbucks și aia a fost. E un efect de domino greu de stăpânit, dar nu imposibil.

Și nu în ultimul rând, igiena, fraților, e baiul cel mai mare.

Pentru că degeaba te încui în camera ta dacă nu te speli pe mâini. Și în plus, hai să fim serioși, o sticluță de dezinfectant nu costă cât un Bugatti Veyron. Apropo, cum de rafturile la făină și ulei sunt mai goale decât cardul meu, iar de săpun nu se atinge nimeni?

Nu sunt vremuri ușoare, nu a zis nimeni asta. Avem nevoie ca în momentele astea să lăsăm deoparte indiferența și vitejismul și să nu ne avântăm în spații publice aglomerate. A, și să ne spălăm bine pe mâini. Și, dacă stăm pe lângă bolnavi (sau chiar suntem), nici măștile nu par o variantă de aruncat la gunoi.

Radu (zis și Radudu) are 16 ani, e din Fălticeni și studiază la Colegiul „Nicu Gane”. Se consideră genul de persoană care vrea sa fie mereu mai sus decât nivelul așteptărilor (chiar și cele personale) și care se oftică grav când nu îi iese ceva. Mereu vine cu câte o glumă (fie ea și mai seacă) pentru a încerca să relaxeze orice frunte încrețită. Adoră muzica și, mai nou, și-a descoperit și o pasiune pentru scris. Pe lângă acestea, marile sale pasiuni sunt filmele bazate pe comics și fotbalul.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Derulează înapoi