zâmbetul

Zâmbetul e momentul în care ți-ai schimbat jocul – Laura Ștefania Bîrgăoanu

"în Păreri și opinii" by

Crezi cu tărie că tot ce faci este pentru tine, pentru viitorul tău, pentru zâmbetul pe care vrei să îl arăți tuturor, dar uiți că ai rămas blocată în prezent acum ceva timp și ți-a scăpat esența. Tot ce faci în acest moment e pentru alții. Nici măcar o fărâmă nu este pentru tine, dar te minți cu nerușinare până ajungi să îți crezi și tu propriile jocuri puerile.

Cred că toți am avut o zi, un moment în viață în care totul a mers perfect, în care am fost extaziați, dar am ajuns să ne schimbăm într-o furtună cu foc fără ca măcar să ne dăm seama.

Nu ești fericit! Până nu o să vezi asta cu ochii tăi nici nu o să fii vreodată pentru că ți-ai închis adevăratele sentimente în spatele unei cortine și ai arătat tuturor doar o mască plină de zâmbete și bunătate. În schimb tu nu simțeai că vrei să zâmbești, voiai să plângi, să țipi, să mănânci un tort de ciocolată și dacă se poate să o iei de la capăt.

Dar nu ai plâns…

Nu ai plâns, iar asta a dus la o durere profundă, iar zâmbetul tău a fost ascuns de o cortină. La o durere pe care ai ținut-o ascunsă mulți ani în tine, până când ai izbucnit, până ai aruncat cu lopata totul și pe oricine din sufletul tău. Întunericul și depresia au ajuns să facă parte din viața ta mai repede decât ai fi sperat și niciodată nu te-ai așteptat să fie așa. Așa pustiu, dar normal că nimeni nu a văzut asta pentru că ai râs, ai râs când tot ce trebuia să faci era să verși o lacrimă.

Ai gândit că nu o să observe nimeni, că toți îți sunt indiferenți la suferință, dar stai că și aici te-ai mințit singură, fără ca măcar să te gândești la tine.

Știai că o să vadă toți cât ești de distrusă, dar cel mai probabil ai crezut că nimănui nu o să îi pese de rănile tale mult prea adânci, că nu merită să fie vindecate. Și ai avut dreptate, nimănui nu îi pasă cu adevărat prea mult de tine, de zâmbetul tău… Așa că schimbarea trebuie să fii tu, în schimb…
Te-ai umplut de regrete și singurătatea a devenit cea mai bună prietenă a ta. E trist să fii singur și totuși înconjurată de o multitudine de oameni perfect capabil să te ajute să te ridici când ai căzut atât de jos.

Ai făcut totuși bine că ai rămas atât de singură

Pentru că doar singurătatea te poate vindeca cu adevărat de rănile trecutului. Pentru că doar tu, singură, puteai realiza ceva ce ți-a spus un drag prieten în trecut, dar ai fost prea oarbă și orgolioasă să îl asculți în acel moment, dar niciodată nu e prea târziu și ai învățat asta pe pielea ta. „Să nu ai așteptări pozitive de la nimeni și nimic în lumea asta, așa niciodată nu vei fi dezamăgit, menține o normalitate, asta nu o să îți strice ziua niciodată. Nu ai anumite așteptări, iar astfel nu mai ești rănit.”.

Ai realizat că orice ai face nu o să ajungi la așteptările lor, iar asta e mai mult decât bine, e extraordinar.

Odată ce lumina ți-a revenit iar la viață, odată ce ai observat că doar tu ești tot ceea ce contează viața ta se schimbă radical. Nu trebuie să mulțumești pe nimeni, trebuie să te bucuri pe tine, să te faci fericită pe tine și cel mai important să începi să trăiești pentru tine. Nimănui nu îi pasă cu adevărat, oricine poate fi înlocuit mai devreme sau mai târziu, iar asta trebuie să te facă mai puternică, mai greu de aruncat la gunoi.

Nimeni nu e identic, dar toți suntem la fel.

Ai ieși, ai ieșit de mult din zona ta de confort, ai cântat când tu credeai că ești afonă total, ai dansat aproape în fiecare dimineață când toți dormeau și nu puteau să îți vadă fericirea și ai ieșit la un jogging că doar un corp sănătos duce la minte sănătoasă.
În sfârșit ai muncit pentru tine. Cum? Ți-ai clădit încrederea în tine, astfel ajungând să vezi adevărata importanță a vieții, tu.
Știi care e totuși cea mai importantă parte după câte ai făcut?

Oh, Doamne, în sfârșit ai zâmbit! Iar odată ce ai început să o faci ai ajuns să nu te mai oprești.

Parcă ești și mai frumoasă de când zâmbetul ți-a invadat fața. Ai o altă lumină ce îți pune în evidență imperfecțiunile perfecte în ochii trecătorilor. Fantome ale prezentului ce îți admiră mai mult defectele decât ar fi făcut-o orice prieten din trecutul îndepărtat.
Te iubești în sfârșit, iubești ce ai devenit, iubești până și faptul că ai trecut prin toate eșecurile trecutului pentru că asta te-au făcut mai puternică, asta te-au format, te-au ajutat să te transformi în femeia de azi.

Nu te-ai lăsat păcălită de ororile trecutului și astfel ai văzut că viața poate continua într-un mod miraculos.

Nu regreți nimic, nu regreți că ai stat mult prea multe nopți nedormite gândindu-te cum să rezolvi situația cu el, că ai aruncat pe geam acel pahar plin cu vin al unei mame mult iubite… nu regreți nici măcar când el te-a rănit fără să se gândească nici o secundă la vulnerabilitatea și sensibilitatea ta, tot ce regreți e că ai regretat prea mult atunci.
Că singurele soluții în acel moment au fost cum să te schimbi să fii mai bună pentru ei trei, dar niciodată cum să fii mai bună pentru tine.
Ai aflat în sfârșit că fericirea ta nu mai depinde de alții, ci doar de tine, atunci ai devenit stăpâna jocului și aici totul a luat o întorsătură drastică. Și a luat-o doar pentru că te-ai schimbat, că te-ai schimbat în bine și în sfârșit zâmbetul a apărut pe chipul tău.

Prezentul actual e doar o jucărie pentru tine, pe care doar tu știi cum să o manevrezi.

Studentă în anul 2 la Jurnalism în cadrul facultății FSPAC (Universitatea Babeș-Bolyai-Cluj), fostă elevă a Colegiului Național de Informatică din Piatra-Neamț. În viitor îmi doresc să devin un jurnalist foarte bun. Cu toate acestea îmi doresc să lucrez și în domeniul Resurselor Umane. Sunt o persoană comunicativă și gata să ajut oricând. În plus, consider că scrisul este cea mai bună soluție, care îmi permite să inspir oamenii din jurul meu, fiind o eliberare de la cotidian.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Derulează înapoi