azil de boli fără leac

"în Poezie și literatură/Texte" by

un pas a fost de ajuns cât să mă distrugi
trasai urme de boală printre gândurile mele
sugrumată de gratii iluzorii,
m-a părăsit începutul acela ilustru de ipohondrie
în mijlocul haosului meu ai dat glas furtunii,
psihoză îmbibată de radiația ce-o emiți cu fiecare privire.

esti rece, gheața ce se sparge pe sub noi
încă mă întreb de ce luna se ține după tine.
căutând răspunsuri la fiecare eșec cromozomal,
mi-ai arătat că tu ești definiția cleptomaniei
ai furat esența ce-o țineam aruncată undeva adânc,

n-aveai nevoie de mine, a fost pură obsesie.

Autor: Georgiana Badea

Fotograf: Andreea Filip


Elevă în clasa a 12-a, la Liceul Teoretic Decebal din Constanța, iubește chimia și visează să devină profesoară de chimie. Adoră oamenii, în ciuda faptului că este dezamăgită de ei. "Vreau să ofer tuturor o părticică din mine, din ce cunosc, din ce iubesc și din ce gândesc. Singurul meu regret e că nu pot să știu mai mult decât mi-e dat să știu."

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Altar de lumânări

Altar de lumânări

bastonul bunicii încă stă rezemat de un perete. mă scurg printre secunde,
Derulează înapoi