Sculptat

Sculptat în venele-mi blânde zăream un portret

"în Poezie și literatură/Texte" by

Sculptat în venele-mi blânde zăream un portret
Plăpând, cu ochii mari și privirea-i încruntată discret
Cu cearcăne cât apogeul încețoșat din pupile
Iar buzele-i crăpate mă blestemau în neștire.

Sculptat în venele-mi blânde zăream un portret
Ce ardea concomitent cu lacrimile-mi prelinse pe piept
Fumul acestuia mi se invoca în organe
Iar sângele mă abandona și își pierdea din culoare.

Sculptat în venele-mi blânde zăream un portret
Ce dispărea în pași lenți, mă părăsea prea șiret
Schița în urma lui cicatrici ce l-au renegat
Odată cu plecarea lui, a rămas doar un schelet neajutorat.

În venele-mi blânde doar bântuia acesta acum
Nu-i mai zăream nici genele, iar portretul se făcuse scrum
Îmi plimb și acum degetele pe fina mea piele
Sperând să îl simt o ultimă oară, dar tot ce mai este, e durere.


Autor: Larisa Moisei


Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Fata din oglindă

Fata din oglindă

Îndrăgostește-te de cineva care te cunoaște cu adevărat. Ce zici de propria
Te caut...

Te caut…

O mie de luni de pe cer n-ar putea să-mi aducă Înapoi
Libertatea

Libertatea

Am umărul gol și mă simt indecentă, Cu inima fugită dar tot
Rigor mortis

Rigor mortis

E caniculă, afară tună. Un strigăt mut în urlete se pierde, Zăcând
Derulează înapoi