război

Al Treilea Război Mondial: între subiect de meme-uri și generator de panică internațională

"în Diverse" by
Timp de citit: 10 minute

Ce frumos început de an, nu-i așa, când un război ne bate la ușă? Acea perioadă a anului când simți cu adevărat că genericul și execrabilul clișeu „new year, new me” a avut cu adevărat efect asupra ta. Acea perioadă când te gândești că poate nu e cea mai bună idee să repeți greșelile făcute an de an, dar hei, tot la fel vei proceda! Dar nu în ultimul rând, e acea perioadă din an în care crezi că astrele se vor alinia în favoarea ta și te vor face să te simți precum ,,cel mai iubit dintre pământeni”. În timp ce tu cugeți asupra acestor aspecte „foarte relevante” pentru viața ta, afli că Mercur a intrat în retrograd pentru Donald Trump și că existența ta efemeră ar putea deveni…și mai efemeră.

 Cel puțin așa-ți zic unii ale căror meme-uri „prevăd viitorul” mai bine decât Baba Vanga și Nostradamus la un loc.

Disclaimer: Dacă consideri că ești vreun „analist politic” apărut odată cu subiectul tratat în acest articol, care și-a făcut un renume în comentariile de pe social media românească, fără să aibă un minimum de cunoștințe despre sistemul internațional contemporan și interacțiunile care se produc în cadrul acestuia, îți propun o analiză mai pertinentă venită din partea cuiva care are studii în domeniul științelor politice. Mai exact, subsemnatul. Din moment ce e vorba de o analiză, îmi asum faptul că nu va fi nici cea mai bună, dar nici cea mai rea, având în vedere complexitatea acesteia. Prin urmare, îmi asum o anume notă de subiectivism și sunt curios care ar fi părerea ta despre pricina în cauză, cu atât mai mult dacă ai studii în domeniu și ai putea aduce diverse completări. Așadar, să-i dam bătaie! 

 Războiul mondial al…meme-urilor

Da, ai intuit bine la ce mă refer. Mă refer la panica internațională generată de asasinarea comandantului Gărzilor Revoluționare Iraniene, Qasem Soleimani, în urma unei lovituri aeriene cu niște drone de război. Acestea au lovit convoiul său localizat în zona Aeroportului Internațional Bagdad. Din moment ce evenimentul a stârnit multă vâlvă, în special din cauza diseminării prin canalele de știri și presă, dar și prin  rețelele de socializare, sunt ferm convins că până și individul ăla inadaptat din vârful dealului care are televizor lăsat moștenire a auzit de el. Și pentru că trăim în anno domini 20-20, e normal că la viralizarea sa au contribuit și meme-urile.

 Dar știți ce e paradoxal?

Așa cum meme-urile au rolul de a stârni mai mereu amuzament, așa au contribuit ele acum la crearea unei paranoi internaționale cum că, pornind de la asasinatul în cauză, urmează să se declanșeze al Treilea Război Mondial. În mod ironic aș zice că, pe lângă isteria creată, întreaga lume s-a angrenat într-un fel de „război mondial al meme-urilor”. Încă unul foarte serios, ca și cum fiecare „combatant” încearcă să-și „învingă” adversarii prin cele mai bune meme-uri.

 Acum însă, să lăsăm meme-urile și după cum am promis la începutul articolului, să trecem la treburi de oameni mari și frumoși.

Prin urmare, ca să fiu cât mai înțeles vă propun să urmăriți cu atenție analiza pe care urmează să o fac. Nu doar că reprezintă un suport pentru a înțelege de ce s-a ajuns la aceste tensiuni între cei doi actori, ci vă oferă și suficiente motive ca să nu goliți farmaciile de Aspacardin. Davai!

  Contextul istorico-politic

Înainte de toate, pentru o analiză cât mai pertinentă e esențial să ținem cont de evoluția istorico-politică a relațiilor dintre cei doi actori statali aflați acum în prag de conflict (nu război!).

 Iranienii sunt urmașii perșilor

Imperiul lor apărând în secolul al V-lea înaintea erei noastre, fiind și printre puținii din regiunea Orientului Mijlociu care i-au ținut piept Imperiului Otoman. Moștenirea persană a fost și cea care a influențat dezvoltarea ulterioară a statului inclusiv prin faptul că, până în 1979, principala formă de guvernământ a fost monarhia. În contextul acesta, luând în calcul și aspectele geopolitice și geostrategice, Iranul a fost cel mai important aliat al Statelor Unite ale Americii.

 Revoluția din Iran a adus o răsturnare de situație atât pentru zona Orientului Mijlociu, cât și pentru SUA, ca actor aliat al Iranului.

Revoluția a dus la detronarea și părăsirea țării de către șahul Mohammed Reza Pahlavi și la instaurarea unei republici islamice condusă de Ayatollahul Ruhollah Khomeini, care a fost și liderul revoluției. Prin urmare, Iranul s-a transformat peste noapte dintr-un aliat într-un dușman al Statelor Unite ale Americii. Relațiile dintre cele două state au început să se deterioreze treptat.

Pe fondul acestor evenimente, președintele american de la acea vreme, Jimmy Carter, a acceptat să-i ofere azil fostului monarh iranian în SUA. Acest fapt a dus la declanșarea unei reacții adverse din partea conducerii de la Teheran. Pe scurt, decizia președintelui american a stârnit drept reacție ocuparea ambasadei SUA și reținerea a peste 50 de americani pentru 444 de zile.

 Începând cu anul 1980, SUA a rupt relațiile bilaterale cu Iranul și a impus un embargou comercial asupra acestuia

O poziție activă a venit, însă, după 33 de ani, din partea fostului președinte american, Barack Obama, care declara că Statele Unite „sunt pregătite să colaboreze direct” cu noul preşedinte Hassan Rohani. Mai mult, acesta a dorit să își încheie al doilea mandat prin îmbunătățirea relațiilor bilaterale dintre Statele Unite ale Americii și Republica Islamică Iran. Aceasta s-a soldat cu încheierea Acordului Nuclear din 2015 menit să blocheze dezvoltarea de armament nuclear de către regimul de la Teheran. Cu toate acestea, la finele anului 2016, Donald Trump preia mandatul de președinte al SUA.

 Din acest moment lucrurile iau o întorsătură de 180 de grade

Rivalitatea acerbă dintre Partidul Republican și Partidul Democrat a fost evidentă încă din timpul alegerilor (și chiar și cu mult timp înaintea acestora). Așadar era de la sine înțeles că Donald Trump trebuia să aibă ceva politico-personal cu tot ceea ce a clădit predecesorul său în raport cu relațiile bilaterale dintre Washington și Teheran…because why not, huh?

 Pe acest fond, Trump a hotărât în 2018 să denunțe și să renunțe la acordul semnat de Obama

În mod evident, relațiile dintre cele două state încep din nou să se deterioreze, iar politica externă a SUA va începe să fie dirijată prin prisma unei lentile geopolitice ațintită asupra Iranului. Pe scurt, țineți cont de faptul că principalii aliați ai SUA în regiune sunt Israel, Iordania, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar și Irak. State pe ale căror teritorii există și baze militare americane. Aruncând o privire ,,în curtea dușmanului”, Iranul are drept aliați Siria, Oman și Yemen, dar și actori mai influenți precum Republica Populară Chineză și Federația Rusă cu care are semnate parteneriate strategice. Până aici totu’ clar?  Minunat!

 Contexul religios

Privind situația tensionată din perspectiva regimului de la Teheran, e necesar să menționez faptul că aceasta are și un fundament religios. Islamul este împărțit în două mari curente antagonice: suniții, cei care reprezintă linia de conduită a profetului Mahomed, faptele sale având valoare de lege și șiiții, partizani ai urmașilor lui Ali, vărul și ginerele lui Mahomed. Aceștia se declară împotriva celor 3 califi (Abu-Bakr, Omar și Osman), care au domnit în locul său și împotriva descendenților acestora.

 Revenind la cazul Iranului, majoritatea cetățenilor sunt șiiți (95%)

Acest fapt a iscat numeroase rivalități cu statele arabe sunnite din zona Golfului Persic în special Arabia Saudită. Așadar, Iranul mereu a căutat să își susțină aliații șiiți și să împiedice expansiunea statelor sunnite. Exemplar în acest caz este susținerea acordată de către Teheran liderului sirian Bashar Al Assad, încercând să îl mențină la putere pentru a combate opoziția susținută și înarmată de Arabia Saudită, Turcia și Statele Unite ale Americii.

 

 Contextul actual

  Vă mai aduceți aminte de la orele de fizică din generală de principiul acțiunii și reacțiunii? Da, acel principiu din mecanică conform căruia un corp A acționează asupra corpului B cu o forță numită acțiune. Apoi corpul B va reacționa, acționând asupra corpului A cu o forță numită reacțiune egală în modul și opusă ca sens cu acțiunea.

Ei bine, dacă înlocuim cele două corpuri cu 2 actori statali, respectiv cu Statele Unite ale Americii și Iran și dacă în loc de forțe spunem decizii, uite că principiul în sine poate transcende aplicabilitatea lui în fizica clasică.

 Practic, tensiunile dintre cele două state nu sunt altceva decât un set de acțiuni și reacțiuni datorate luării unor decizii la nivel înalt

Dacă luna trecută milițiile irakiene pro-Iran au ucis un contractor american, era de la sine înțeles că SUA va reacționa prin atacuri aeriene asupra unor baze ale acestor miliții, dar nu prin război. Pe data de 29 decembrie, atacuri soldate cu numeroase pierderi umane. Ca reacție la reacția Washington-ului, milițiile irakiene atacă și asediază ambasada SUA din Badgad pe 31 decembrie 2019.

 Acest fapt l-a determinat pe președintele american să ia decizia lichidării generalului Soleimani

Tensiunile cresc, urmând ca sâmbătă seara două atacuri cu rachete să fie lansate asupra Zonei Verzi din Bagdad. Loc unde se află și Ambasada SUA din Irak, precum și asupra unei baze militare irakiene din Balad, aflată la mai puțin de 100 de km de capitala irakiană. Pe acest fond, Parlamentul irakian a votat o propunere de retragere a trupelor militare americane de pe teritoriul țării, urmând ca și Iranul să anunțe că nu va mai respecta angajamentele Acordului Nuclear din 2015.

  Și totuși, va exista un al Treilea Război Mondial în viitorul apropiat?

Având în vedere faptul că așteptați răspunsul la această întrebare mai ceva ca „DA”-ul de la nuntă, am să fiu cât se poate de sincer cu voi, indiferent dacă vă spulber speranțele sau nu.

 Răspunsul (mai mult sau mai puțin evident) e NU!

Nu va exista un al Treilea Război Mondial sau, cel puțin, nu sunt șanse mari ca acesta să fie declanșat.

Iar afirmația asta sunt sigur că vă duce cu gândul către veșnicul „de ce?”. Ei bine, vă zic eu de ce vă pot oferi garanții că a Treia Conflagrație Mondială nu va avea loc începând din aceste clipe.

În primul rând, trebuie să țineți cont de faptul că deși a mai existat un precedent în care un asasinat a dus la declanșarea Primului Război Mondial în anul 1914, pretextul nu va mai fi același și de data asta.

Dacă omenirea a învățat ceva de pe urma celor două războaie mondiale, acel ceva e faptul că în cazul unor litigii între state (și nu numai) intervin așa-numitele mecanisme de arbitraj. Acestea au rolul de a stabilii orice tentativă de escaladare a unui conflict regional, care poate lua amploare.

PARTENERII STRATEGICI AI IRANULUI, ANUME R. P. CHINEZĂ ȘI FEDERAȚIA RUSĂ, AU ÎNDEMNAT CELE DOUĂ STATE LA GĂSIREA UNEI SOLUȚII PRIN INTERMEDIUL MEDIERII

În plus, să nu uităm că Consiliul de Securitate al ONU, va lua atitudine în cazul în care se constată că tensiunile se vor amplifica. Cum acesta are 5 membri permanenți (SUA, Marea Britanie, Franța, China și Rusia). Toate cu drept de veto asupra oricărei rezoluții. E deja cât se poate de evident că minim 2 din 5 state vor vota împotriva unei rezoluții care ar facilita rezolvarea litigiului prin utilizarea forțelor armate.

ÎN AL DOILEA RÂND, EU ZIC SĂ PRIVIȚI SITUAȚIA PRINTR-O LENTILĂ GEOPOLITICĂ

În condițiile în care Republica Populară Chineză și Federația Rusă și-au manifestat ferm susținerea pentru rezolvarea acestui litigiu prin mijloace pașnice, conducerea de la Teheran pierde automat doi parteneri strategici. Parteneri care ar mai fi putut contrabalansa puțin capabilitățile Statelor Unite și ale aliaților săi. Singurul aliat cât de cât veritabil pentru Iran în cazul unui conflict ar mai rămâne doar Siria, care până la momentul actual este măcinată de un război civil început încă din 2011.

Pe acest fond, vă puteți da seama singuri că un al Treilea Război Mondial în care Siria să lupte de partea Iranului reprezintă ultima grijă pentru regimul de la Damasc.

NU ÎN ULTIMUL RÂND, DACĂ E SĂ ARUNCĂM O PRIVIRE LA ,,FIRUL IERBII”, OPINIA PUBLICĂ VA FI PRIMA CARE SE VA DECLARA VEHEMENT ÎMPOTRIVA ACESTUI RĂZBOI

Vă aduceți aminte de războiul din Vietnam? Ei bine, pentru cei care nu știați, armata americană a suferit pierderi majore în cadrul acestuia. Acest fapt a stârnit o opoziție foarte puternică din partea societății civile americane între anii 1962 și 1975. Opoziție, care a constrâns factorii de decizie politică să ordone retragerea trupelor începând cu anul 1973. Prin urmare, fiți conștienți de faptul că e suficient ca Donald Trump sau Ali Khamenei să ia o decizie care să agraveze situația deja tensionată pentru a se crea contextul perfect declanșării unor proteste interne adresate împotriva celor doi lideri.

Autor: Răzvan Ceuca

Derulează înapoi