Criminalii pădurilor noastre – România își abandonează pădurile

"în Diverse" by

Pădurile trebuie gestionate în mod prudent. Nu sunt doar sursa diverselor  materii prime industriale. Merită atenţia noastră şi pentru protecția mediului și a diverselor servicii pe care le oferă. Aproximativ 1/3 din suprafața totală a Pământului este acoperită de păduri. Din păcate, în zilele noatre, România îşi abandonează pădurile. Astfel, le lasă ca o pradă pentru criminalii pădurilor noastre.

Pădurile oferă habitat pentru animale sălbatice, resurse precum cherestea, lemn de foc, medicamente și un mediu estetic. În mod indirect, au beneficii pentru oameni. Protejează bazinele hidrografice de eroziunea solului, menținând râurile și rezervoarele libere de aluviuni și facilitând reîncărcarea apelor subterane. Pădurea joacă un rol important în ciclul carbonului,, al azotului și al altor elemente, cât și în cel al apei.

Despădurirea înseamnă tăierea copacilor la scară masivă.

Acest fenomen s-a întâmplat în toată România. Acum, ani după ce fenomenul a început, putem vedea daunele care au fost deja făcute. Oriunde te uiți sunt pete goale de pământ cu sute de cioturi de copaci care ies din pământ.

Frumos peisajul, nu?

Majoritatea pădurilor sunt proprietate privată, predate persoanelor fizice după căderea regimului comunist. Atunci, disperat să dea înapoi lucrurile pe care comuniștii le-au luat de la oameni, noul regim a  redat tot. Aşa s-a întâmplat și cu pădurile. Ele au fost împărțite și date oamenilor, în mare parte oportuniștilor. Aceştia fie nu au niciun interes în a le proteja, permiţându-le oamenilor să pătrundă și să taie arborii, fie permiţându-le să facă asta în schimbul banilor, deci din pure interese materiale.

Universitatea din Maryland și Greenpeace au arătat că România a pierdut 280.000 de hectare de pădure între 2000 și 2014. Aproape jumătate din această cantitate pierdută a fost localizată în parcurile naționale și în alte arii protejate. Exploatarea ilegală în România a fost recunoscută pe scară largă de guvern, de mass-media și de activiștii de mediu ca fiind o problemă serioasă de peste un deceniu.

Un studiu recent, realizat de Inventarul Pădurilor Naționale din România, a concluzionat că, în fiecare an, între 2008 și 2014, 8,8 milioane m3 de lemn au fost tăiați ilegal – echivalent cu 49% din lemnul tăiat în această perioadă. Cu toate acestea, studiul nu a luat în considerare toate formele de exploatare ilegală, cum ar fi tăierile de lemn pe terenuri restituite ilegal în epoca post-comunistă, o formă prevalentă de ilegalitate în sectorul forestier românesc.

Holzindustrie Schweighofer şi crimele forestiere

De la căderea comunismului, România a îmbrățișat capitalismul, primind investiții și companii străine. Dintre acestea, o companie austriacă de prelucrare a cherestelei și a lemnului, Holzindustrie Schweighofer, a profitat cel mai mult. În 2014, a procesat aproximativ o treime din producția anuală totală de lemn de rășinoase, inclusiv cantități mari de lemn ilegal.

Schweighofer își vinde peletele, brichetele și alte produse din lemn în Europa și în întreaga lume. Printre clienții săi se numără cele mai importante companii de biomasă din Europa, precum firmele austriece Genol și Drauholz, precum și unele dintre cele mai mari magazine de bricolaj din Europa, inclusiv Hornbach (Germania), Baumax (Austria/Germania) și Bricostore (deținută de Kingfisher din Marea Britanie).

Investigațiile EIA arată că Schweighofer a stimulat în mod activ furnizorii ilegali de lemn. A cumpărat zeci de mii de metri cubi de lemn provenit ilegal din pădurile publice, parcurile naționale și terenurile private confiscate de la proprietarii săi de drept.

În octombrie 2015, în urma unei investigații de doi ani privind exploatarea forestieră ilegală în România, EIA a publicat dovezi într-un nou raport, „Hoția ultimelor păduri”. Acesta arată că Schweighofer a fost cel mai mare actor de exploatare ilegală din țară în deceniul precedent. Până în 2015, compania era cel mai mare cumpărător de cherestea de rășinoase din România. Totuşi, nu avea măsuri eficiente pentru a evita aprovizionarea cu lemn ilegal.

În cazul evoluţiei cazurilor de tăieri ilegale în perioada 2009-2015, numărul a crescut, ajungând să se tripleze în 2015 faţă de valorile din 2009. Mai exact, autorităţile au înregistrat, în 2009-2011, 30 de cazuri de tăieri ilegale pe zi, în 2012 – 50, în 2013-2014 au fost înregistrate 62, iar în 2015 – 96.

Ancheta

În mai 2015, Ministerul Mediului din România a efectuat o anchetă asupra fabricilor Sebeș și Rădăuți din Schweighofer. Inspectorii au descoperit că firma a cumpărat peste 130.000 m3 de cherestea ilegală de la 27 de furnizori dintr-un singur județ. Raportul Ministerului a documentat cazuri în care angajații Schweighofer au făcut parte din rețelele criminale organizate în scopul obținerii de lemn ilegal. Ministerul a predat cazul procurorilor din divizia de crime organizate din România. Din aprilie 2016, cazul rămâne sub anchetă activă.

În 2017, activiștii au oprit un camion ieșind dintr-o zonă de pădure din munții Făgăraș. O investigație ulterioară a autorităților a constatat o supra-tăiere de 4100 la sută.

Referitor la activitatea derulată de procurori, au fost investigate 17.624 de cazuri, dintre care au fost soluţionate 5.563, respectiv 31,56%. În proporţie de 10,14%, respectiv 564, au fost soluţionate prin trimiterea în judecată.
Senatul a votat, în data de 21 februarie 2018, o propunere legislativă în acest sens. Conform acesteia, lucrările de utilitate publică pot fi realizate în arii protejate și zone forestiere virgine. Greenpeace avertizează că, în cadrul acestui proiect, defrișarea va fi permisă în pădurile virgine și cvasi-virgine.

În România este urgentă consolidarea protecției acestor păduri. Acest fapt se datorează rapoartelor din ce în ce mai mari de distrugere a fondului forestier și de exploatare ilegală. S-a stârnit o mare îngrijorare cu privire la pădurile virgine rămase din Carpați. Vor fi şi acestea atacate de criminalii pădurilor noastre? Putem, oare, să nu pierdem totul? În lipsa unor măsuri concrete și drastice, criminalii pădurilor noastre nu vor înceta să le răpună pentru a-și urmări interesele și a-și mări profiturile.


Autor: Robert Udrea

Fotograf: Alexandru Nicoleta

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*