Și ai plecat la fel ca vântul

Ce a suflat în felinare

Și ai venit la fel ca gândul

Ce s-a lăsat în apăsare.

Și tot te-ai dus în depărtare

La fel ca dragostea ce moare.

Și m-ai lăsat, aici în zare,

Cu o scrisoare de așteptare.

Tu n-ai venit și am sperat

S-auzi gândul meu curat,

Ce te-a strigat adânc, uitat,

Ce niciodată n-a-ncetat.