

Și ai plecat la fel ca vântul
Ce a suflat în felinare
Și ai venit la fel ca gândul
Ce s-a lăsat în apăsare.
Și tot te-ai dus în depărtare
La fel ca dragostea ce moare.
Și m-ai lăsat, aici în zare,
Cu o scrisoare de așteptare.
Tu n-ai venit și am sperat
S-auzi gândul meu curat,
Ce te-a strigat adânc, uitat,
Ce niciodată n-a-ncetat.