Tot ce trebuie să știe viitoarea mea soacră

"în Diverse" by
Fiecare mamă de băiat realizează că, la un moment dat în viață, odrasla sa va intra pe ușă de mână cu fata pe care, spune el, o va lua de nevastă. Poate până atunci fusese gagicarul ideal și acum mama e pe punctul de a deveni soacră. Poate până atunci nu cunoscuse iubirea și poate i-a picat în sfârșit cu tronc, viitoarea mamă a copiilor săi. Fata aia fără de care nimic nu mai e la fel.
Din partea fetei care îi va suci mințile cândva, aici este tot ce trebuie să știe viitoarea mea soacră.
„Nu vă cunosc, nu îl cunosc nici pe el. Nu știu dacă va avea ochi albaștri sau căprui și dacă sunt moșteniți de la dumneavoastră sau de la tatăl său. Nu știu dacă e brunet, blond sau șaten. Nu știu ce năzbâtii a făcut în copilărie sau prin câte ați trecut ca să îi fie bine. Nu știu dacă are frați sau surori, nici ce porecle avea când era mic. Nu știu ce cuvânt a spus prima dată, nici câte visuri de om mare a avut. Nu știu tristețile sale, nici de câte ori a simțit că nu mai poate.
Nu știu nimic despre el sau despre familia dumneavoastră.
Nu știu dacă îl cheamă Darius, Nicolas sau Casian. Nu știu nici numele mamei sale. Poate pe el îl voi cunoaște în tren, în oraș sau poate ne vom ciocni întâmplător ca în filmele cu proști. Dar știu sigur că îl voi iubi enorm pe fiul dumneavoastră. Probabil că mă veți privi cu ochi critici prima dată sau poate mă veți considera fiica dumneavoastră.

Vreau, însă, să vă mulțumesc pentru el.
Întotdeauna lucrurile și oamenii buni au ajuns în viața mea când nu am cerut și nu am sperat la asta. Când nici măcar nu mă gândeam, dar totuși în cel mai potrivit moment. Au fost oamenii care m-au ridicat când am căzut atât de rău încât nu îndrăzneam să mai privesc cerul. Fie s-au așezat lângă mine și m-au ținut de mână până când am zâmbit. Și apoi m-am ridicat și am pășit iar în amalgamul ăla de trăiri.
Știu că și el va fi făcut asta. Poate mă va fi cunoscut în cea mai nebună zi a mea, sau poate în cel mai ciudat și greu moment. Mă va fi văzut plângând, căci slăbiciunea unei femei puternice e vulnerabilitatea, iar dacă mi-a cunoscut latura aceasta, a trecut testul încrederii mele. M-a cunoscut pe mine, nu ceea ce vreau să par a fi în fața oamenilor. Mi-a cunoscut fricile. A văzut motivul din spatele multor acțiuni. Și a rămas cu mine în ciuda a tot ce ne-a stat în cale. A trecut prin foc apărându-mă.
Aș vrea să cred că de asta l-aș putea iubi atât, dar iubirea nu este «pentru că». E iubire și atât. El pentru mine va fi iubire. Eu nu știu ce voi fi. Dar pentru fiul dumneavoastră vreau să vă mulțumesc. Că l-ați adus pe lume, că l-ați crescut așa, că va exista în viața mea.
Tot ce trebuie să știe viitoarea mea soacră este că a reușit. A făcut omul pe care îl voi vrea lângă mine. A reușit să crească un bărbat care nu e nici un pierde-vară, nici un alcoolic notoriu, nici un «glezne goale». A crescut un bărbat. Și îi voi mulțumi pentru asta.
De la viitoarea dumneavoastră noră.”

Gabriela este elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național ,,George Coșbuc" din Motru, Gorj. Scrie din copilărie, iar POV21 a însemnat, spune ea, locul potrivit în momentul mai mult ca perfect pentru a scrie și a crea un drum memorabil către un viitor de succes.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*