cuvântul

Cuvântul

"în Poezie și literatură" by

În urna adâncă a vieții
Primordial a fost cuvântul.
Maestrul sfințirii de amanți,
Lumea toată arhivează gândul,
Pune pe altar cuvântul.
Taina Împărtășaniei o dorește,
Se închină ateiește.

Podoaba supremă a vieții omenești
Însăși puterea ființei pământești,
Cea mai mare mântuire a sufletelor
Vânează armonia dragostei semenilor.
Dezlegător de blesteme, Preamăritor de stele
Dumnezeu printre sticle de mărgele
Prezente pretutindeni, cuvintele.

Eternă vindecătoare, necruțătoare exprimare
Renasc inimile bătrâne din a vieții cenușă.
Arde-n soba minții ucigașă
Să dea martorului veșnică iertare.



Autor: Antonia Alexandra Szabo
Fotograf: Alexandru Nicoleta

Treaba mea este să vindec suflete prin ceea ce scriu, restul sunt doar praf de nori pe aripi de fluture.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Anomalia peisajului

Anomalia peisajului

Trezește-mă din existența putredă și înfrumusețează-mă cu a ta orbire a cristalului atrăgător....
Freamăt boreal

Freamăt boreal

„Îmi erai ritmul infinitului Și rima somnului veșniciei”
Derulează înapoi