Îmi curg prin vene zilele cu soare:

Cu râsete, cu cântece, cu topogane.

Îmi curge prin vene adrenalina

Cu juliturile din genunchi

Și plânsul care bufnește în râs.

Îmi curg prin vene nopțile-nstelate

Cu petreceri până-n zori, cu prieteni

buni, sau mai puțin buni.

Și noaptea curge adrenalina

prin vene, cu flux mare.

Dar, când prin vene curge

furtuna pe mare,

Venele aproape că vor să crape,

Să explodeze, dar asta

până în vene curge iar o zi cu soare.


Autor: Raluca Călin