manifest stau pe marginea stâncii

Manifest

"în Poezie și literatură/Texte" by

 


Stau pe marginea stâncii,
Învață-mă să tac
Că au trecut ani verzi,
De când n-am vrut și n-am învățat.

Luați-mi ce am mai de preț,
Dar prețuiți-mi disprețul
Când siglele puterii
Nu-și mai arată prețul.

Poeții se-ngroapă-n nopți
Că morțile-s prea ușoare.
Dar moartea dreptății o strigă în șoapte,
De frică să nu audă alții, că nu dorm când se doarme.

Ne-am făcut cu încredere viața noastră-n Universul lor
Și-am învățat să nu acceptăm trecutul pe post de viitor.
Cine nu învață din istorie e obligat să o repete,
Dar noi am învățat, nu ca oamenii repetenți ce plagiază brevete.

Ne luați vocea; dar voi vreți de fapt strigătul,
Dar n-au tăcut alții nici când le-a fost zburat creierul.
Vreţi păpuși ușoare și ușor de manevrat.
Ne pare rău, dar visul vostru s-a cam încheiat.


Autor: Alexandra Dabija
Foto: Nicoleta Alexandru

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

stygian blue

stygian blue

optica vrea să ne joace fest(e) schimbă tonurile după preferințe noi nu
Ospiciul creator

Ospiciul creator

Lumina ne e-n ceață… pixuri reci ne țin încheieturile de bănci iar
Derulează înapoi