

Toate ploile roșii
ce au curs aseară
pe acoperișurile inimilor bătânde
mi-au deplasat umerii din loc
deviând între ei
fluvii de gânduri bistrămutate pe dos
ridicând din sternul meu
pod pentru caii orbi din pădure
mi-atârnă clavicula spre apus
trăgând de pielea gălbuie
noaptea mă recompune om
cerul negru ninge
pene cu miros de var stins
în neastâmpărul mondenităților
din stradă
ziarele nu mai scriu despre
sinuciderea plăcerii asimptomatice
din sălile faustice de lectură
mătasea se acoperă voal
peste felinare