Educația în România

Educația în România – o relicvă distrugătoare de tineri

"în Citește-mă!/De citit" "de POV21"

Într-o eră în care tehnologia schimbă lumea pe zi ce trece, în care oamenii au trecut de la țărani la muncitori de linie în fabrici, la programatori în câteva sute de ani (perioadă extrem de scurtă comparativ cu restul evoluției umane de-a lungul istoriei), sistemul de învățământ este printre singurele aspecte care, la nivel mondial, a rămas aproape în totalitate, la fel. Educația în România este chiar mai gravă, fiind o relicvă distrugătoare de tineri.

Învățământul actual, care este practicat în școlile de pe aproape tot mapamondul, a apărut acum aproximativ 200 de ani. Înainte de asta, educația era rezervată doar pentru elite. Revoluția industrială a creat cererea pentru muncitori de linie docili, agreabili, care să nu întârzie și să facă întocmai ce li se spune.

Sistemul de învățământ a fost creat special pentru a satisface nevoile fabricilor pentru acest tip de muncitori-roboți, iar statul în clasă 6 ore pe zi cu un profesor care le dirija fiecare mișcare era un bun antrenament pentru viitorul loc de muncă al tinerilor. Rezultatul a fost un sistem impersonal, eficient și standardizat, până în punctul în care școlile au devenit, la rândul lor, fabrici de muncitori, fiind capabile să scoată pe bandă sute de unități în fiecare an.

Elevul este astfel tratat ca un produs, un obiect fără particularități proprii, care trebuie sculptat pentru a satisface nevoile industriei actuale.

Lăsând la o parte consecințele morale ale acestei mentalități, care nu se vor discuta aici, Educația în România, la momentul actual, eșuează chiar și în acest aspect. Odată cu automatizarea producției în fabrici și apariția erei informației, nevoile pieței de muncă s-au schimbat radical, ceea ce ne aduce la prima problemă:

1. Valorile erei industriale sunt încă prezente în școli

Elevii sunt educați în serii, iar timpul lor este dirijat de clopoțel. De la ora 8 la 2, elevii nu fac altceva decât să urmeze instrucțiuni:

„Stai jos!”, „Deschide manualul la pagina 35!”, „Rezolvă problema numărul cinci!”, „Nu mai vorbi!” etc.

Tinerii sunt răsplătiți atunci când fac ce li se spune, și pedepsiți atunci când nu urmează cu exactitate instrucțiunile cadrului didactic. Acestea sunt valori ale erei industriale, foarte importante pentru muncitori de linie, deoarece succesul acestora depindea de respectarea în totalitate a instrucțiunilor primite, munca lor fiind liniară.

Cu toate acestea, piața de muncă actuală în toată lumea are nevoie de creativitate, gândire critică, muncă în echipă și comunicare. Tinerii nu au ocazia să își dezvolte aceste abilități extrem de importante într-un sistem bazat pe valori industriale.

O altă problemă cauzată de valorile și ideile învechite promovate în școli este tratarea fiecărui elev la fel. Nu trebuie să fie uitat faptul că elevii sunt oameni, așa că au diferențe de personalitate, capacitate, tip de inteligență și interese.

Școala ignoră aceste aspecte și îi tratează pe toți la fel, fiind ierarhizați doar în funcție de capacitatea de memorare.

2. Promovarea memorării în locul înțelegerii

Sistemul definește un set de informații (definiții, formule, clasificări, etc.) pentru fiecare materie pe care elevii trebuie să o cunoască. Periodic se măsoară procentul de informație care a fost reținut, prin examene. Pentru ca elevul să promoveze trebuie să obțină cel puțin nota 5 (să cunoască undeva la 40% din materie).

Astfel, memorarea robotică a unor definiții, formule, etc. este favorizată în locul înțelegerii logice a materiei, deoarece în acest mod cunoștințele sunt mult mai ușor de verificat la examene. A fost demonstrat de nenumărate ori că acest mod de învățare nu este autentic, deoarece majoritatea informațiilor se uită în ziua de după examen. Înțelegerea materiei este mult mai complexă decât memorarea acesteia. Cu toate acestea, memorarea este singurul lucru pe care testele îl măsoară, iar notele obținute sunt singuru lucru care se apreciază. Acest lucru a creat un anturaj extrem de dăunător pentru elevi, părinți și profesori.

Astfel, tinerii plătesc pentru nenumărate ore de meditații, și stau nopți întregi încercând să memoreze definiții inutile pe care oricum le vor uita, toate doar pentru a obține nota dorită la examen.

În prezent, singurul motiv pentru care elevii învață este de a trece examenele de dragul diplomelor.

3. Profesori slab pregătiți din punct de vedere didactic

Cele mai importante calități ale unui profesor sunt înțelegerea materiei, capacitatea acestuia de a o explica în mod logic, de a captiva curiozitatea elevilor și de a îi motiva.

În special în România, profesorii nu sunt pregătiți suficient de bine pe ultimele 3 aspecte de mai sus. Chiar dacă sunt buni în domeniul lor și își înțeleg materia foarte bine, adesea aceștia nu reușesc să o predea într-un mod interesant, captivant, care să stârnească curiozitatea elevilor. Profesorul ia rolul de dictator la orele sale și nu relaționează cu elevii. Îşi foloseşte autoritatea pentru a-i subjuga, refuzând să accepte orice formă de critică sau sugestie legată de modul în care decurge ora.

Astfel, în majoritatea sălilor de clasă, există o lipsă de comunicare care duce la neproductivitate și o stare de plictiseală generală, fiecare elev așteptând clopoțelul.

Meseria de profesor este plătită foarte prost, ceea ce nu permite multor oameni talentați din punct de vedere didactic să își urmeze cariera pe care o doresc. Astfel, de cele mai multe ori, tinerii care sunt pasionați de o materie, dar nu sunt destul de buni pentru a lucra în domeniu ajung profesori, din lipsă de opțiuni.

4. Programa școlară

Din dorința de a dezvolta și a diversifica cultura generală a tinerilor, programa școlară pune prea mult accent pe numeroasele materii irelevante pentru interesele tinerilor. În prezent, nota la educație plastică sau muzicală contează la fel de mult ca nota la matematică la profil de mate-info.

Aceste materii sunt importante pentru dezvoltarea personală a elevului, în special în clasele mici. Însă, ele nu ar trebui să fie notate, deoarece nu reflectă performanțele academice ale elevilor.

Materiile creative, care ar trebui să fie activități relaxante, în care elevul să aibă posibilitatea să își exprime ideile, sunt transformate în sisteme de critică și notare, adăugând un plus de stres în viața tinerilor.

Adevărul este că Educația în România eșuează lamentabil în dezvoltarea culturii generale a tinerilor. În era internetului, în care se poate găsi orice informație în câteva secunde, memorarea robotică a capitalelor la geografie și a tipurilor de țesuturi la biologie nu își mai are locul la profilele care nu sunt de specialitate.

În timp ce se pune atât de mult accent pe materii cum ar fi educația tehnologică, latina, religia etc. Tinerii nu sunt învățați lucruri importante pentru orice membru al societății. Astfel, aceștia intră în viața de adult fără să știe informații de bază, cum ar fi:

– Economia personală
– Tipurile de asigurări
– Cum funcționează taxele
– Organizarea timpului
– Cum se fac împrumuturi
– Cum se aplică pentru un loc de muncă
– Lecții de prim-ajutor
– Parenting
– Etc.

Exemplele de mai sus sunt doar câteva dintre informațiile absolut necesare pentru un membru al societății. Scopul școlii ar fi să pregătească tinerii pentru viața de adult. Însă toate aceste informații sunt lăsate la o parte, fiind înlocuite de materii irelevante, considerate mai importante.

5. Lipsa de autonomie

În școlile actuale, elevii trec printr-o lipsă completă de autonomie și control. Fiecare minut din viața copilului este strâns controlat de sistem. Totuși, în era actuală organizarea timpului este extrem de importantă pentru majoritatea locurilor de muncă.

Sistemul de învățământ trimite un mesaj periculos tinerilor: că aceștia nu sunt responsabili de viața lor.

Ei trebuie doar să facă ce li se spune pentru a reuși, în loc să ia atitudine și să ia propriile lor decizii. Experți precum Peter Gray consideră că autonomia este incredibil de importantă pentru copii. Nu e de mirare de ce tinerii se simt plictisiți și demotivați de școală, care le dirijează în mod strict timpul și viața.

6. Nu există spațiu pentru pasiuni și hobby-uri

Elevii fac parte dintr-un sistem extrem de standardizat, în care fiecare trebuie să învețe aceleași lucru, în același timp, în aceeași clasă cu toți ceilalți. Suntem oameni, așa că e normal ca fiecare să aibă interese și aptitudini diferite. Acest lucru nu este promovat în școala actuală, care ocupă tot timpul elevului cu activitățile prestabilite de minister. Astfel, acesta nu mai are șansa de a face ceea ce îi place.

Sistemul de învățământ ar trebui să ajute copiii să își găsească pasiunea. Ar trebui să răspundă la cele mai importante întrebări pentru viitoarea carieră: „La ce sunt bun?”, „Ce vreau să fac în viață?”.

Există un număr uriaș de tineri care termină liceul fără să știe ce vor să facă în viață. Există tineri care se simt confuzi și demotivați. De ce?

Ei realizează că au pierdut doisprezece ani de viaţă într-o instituţie care nu a reuşit să îi pregătească pentru ceea ce urmează.

7. Nu sunt exploatate resursele online

În prezent există nenumărate resurse pe internet care fac o treabă mult mai bună în a explica materia decât Educația în România. Site-uri precum Youtube, Wikipedia, Khan Academy, reușesc să explice concepte complexe din orice materie predată în școală mult mai bine decât orice profesor. Pentru prima dată în istorie, omul are la dispoziție toată informația din lume pe care o poate accesa în secunde. Tehnologia a făcut posibil ca oricine să învețe orice. Cu toate acestea, pentru a nu pierde controlul, sistemul nu folosește aceste resurse incredibile.

Sistemul de învățământ stă la baza fiecărei societăți democratice, fiind, probabil, cel mai important factor care influențează viitorul unei țări. Sistemul actual, creat în timpul erei industriale, a devenit incapabil să pregătească tinerii pentru lumea contemporană.

Problemele descrise mai sus sunt prezente în aproape toate țările din lume (cu excepția Finlandei). Totuși, ca în cazul celorlalte instituții de stat, corupția în România are o influență puternic negativă asupra învăţământului. De cele mai multe ori, oameni incapabili ajung la putere, având consecințe negative deopotrivă asupra cadrelor didactice și a elevilor. Dacă vrem tineri pregătiţi pentru lumea contemporană, educaţi, flexibili, dacă vrem să învăţăm eficient și captivant, atunci trebuie să schimbăm fundamental Educația în România.


Autor:
Ciprian Iuga

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

alt delir

Alt delir

  Stă pitit, m-așteaptă, de o viață, peste tot, și-mi urmărește atent
cuvântul

Cuvântul

În urna adâncă a vieții Primordial a fost cuvântul. Maestrul sfințirii de

Teamă de frumos

  Sunt soare, apă, natură. Îndrăznești să mă frângi, să-mi iei razele,
Blocaj Mental

Blocaj Mental

  Construiesc pe-un filon de ură, Un nou asentiment în lume. Caut
Derulează înapoi