Inimi

Inimi

"în Citește-mă!/De citit" "de POV21"

Şi ştii ce e culmea?
Cu cât iubești mai multe, cu atât rămâne mai puțină iubire.

Am fost şi eu la început
Doar o inimă ce bătea în tine, mamă.
N-a trecut mult. Şi am crescut
Și-mi pare rău că nu am băgat de seamă
Câte inimi naiv am primit,
Câte începeau în mine să bată,
Pe câte cu drag le-am iubit
Şi de câte am fost trădată.
Și au murit câteva încet în mine
Și poate eu în unele mai trăiesc…
Poate unora le face încă bine
S-audă un sincer de-al meu „Te iubesc!”
Port şi inimi ce-s captive în astă strâmtoare
Le țin orbește de parcă le-aş putea păstra,
Dar lăsându-le libere, pleacă și parcă doare
Că mă încăpățânam să cred că le păsa…
Așa că, omule, acum ascultă-n al meu sfat:
Dacă acele inimi nu te fac să te iubești
Și nu mai are loc şi inimioara ta în al tău palat
Fă puțin curat și ce bine ai sa trăiești.


Autor: Florina Pavelea
Foto: Boroica Denisa

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Spirit în ruine

Cântec deziluzional prin note șuierate, o chitară acustică dezacordată plângând în surdină,
alt delir

Alt delir

  Stă pitit, m-așteaptă, de o viață, peste tot, și-mi urmărește atent
cuvântul

Cuvântul

În urna adâncă a vieții Primordial a fost cuvântul. Maestrul sfințirii de

Teamă de frumos

  Sunt soare, apă, natură. Îndrăznești să mă frângi, să-mi iei razele,
Derulează înapoi