IT vs Agricultură – incultură sau durere-n …

"în De citit/Gândurile POV21" "de POV21"

Cu mulți ani în urmă, pe vremea în care peșterile erau singurul acoperiș disponibil, iar supraviețuirea era singurul scop pe care ni-l propuneam, totul era simplu. Acum asistăm la un război al importanței de tipul IT vs Agricultură.

Existau două meserii: vânători și culegători, ambele asigurând hrana tribului. Între timp, am mai evoluat oleacă. Am descoperit agricultura, ne-am așezat în triburi, apoi sate, orașe etc. În secolul XXI trăim în BCA și cărămidă, fugim la școală sau la job, ciugulind ceva la repezeală.

Mâncarea, baza supraviețuirii, a devenit ceva de trecut cu vederea.

De-a lungul timpului, importanța ei s-a schimbat, trecând, în viziunea unora, de la prioritate, la inutilitate. Dar cei care lucrează în această industrie? Care e părerea lor?

Ei bine, niciuna, deoarece ei nu au fost și nici nu sunt încurajați într-o astfel de direcție.

De când ne-am împărțit în nobili și țărani, am creat, inconștient, niște stereotipuri. Bogații lenevesc cu cărțile-n față, în timp ce sărăcimea se zbate în noroi să supraviețuiască.

Inteligenți vs proști; IT vs agricultură. Ideile astea au stat ascunse într- un colț al minții noastre, urmărindu-ne până în ziua de azi.

IT-ul e ultimul upgrade disponibil al bănoșilor. Calculatoare, telefoane, sisteme de operare, you name it – ei se află în spatele lor. Agricultura, vechea noastră prietenă, a trecut, de asemenea, prin pubertate. Acum include: matematică, utilaje performante, sere, sisteme de irigații…

Așadar, cum ajungem noi să ne alăturăm uneia dintre aceste clase sociale undercover?

Să începem cu agricultura. Percepțiile astea, pe care le-am stabilit noi anterior, se resimt din plin. Numărul oamenilor care aleg și vor să lucreze în domeniu e de râsul curcilor, fiind umplut, în principal, doar de cei împinși împotriva voinței lor acolo, deposedați de dreptul de a alege.

Nimeni nu vrea să devină așa ceva, Doamne ferește! Prin așa ceva, mă refer și la muncitorii calificați, și la cei necalificați. Calificații sunt încredințați cu tractoare & utilaje sofisticate, manageri de fermă etc., iar ceilalți se ocupă cu munca grea, manuală.

Pentru a deveni om cu acte în regulă, ai de parcurs o facultate sau niște cursuri. Ceea ce e destul de important: în funcție de câți bani bagi, atâția vei primi. (Că nu prea se găsesc, din cauza lipsei de interes, e partea a doua. )

În IT, nici nu se pune problema necalificării. Drumul trebuie ales din liceu, pe urmă mergi la una dintre cele două-trei facultăți sau/și faci cursuri. Oricum, partea bună e că nu va trebui să te îngrijorezi în privința locurilor de muncă!

Dintre cei aproximativ 7000 de absolvenți, industria are nevoie de… aproape dublu. Iar ăștia, odată ce se văd ieșiți din sistemul de învățământ, nici nu se mai uită înapoi. Salariile de la firme sunt cu mult mai mari, deci nu ar trebui să ne mirăm.

Cât de mult doresc tinerii să devină specialiști în agricultură?

Well… nu vor aproape deloc. Am mai observat noi asta anterior (lipsa facultăților/cursurilor de genu’ fiind o dovadă).

Orice prost poate să devină agricultor, iar eu nu-s proastă! De ce m-aș băga în așa ceva?!

Cu toată sinceritatea, Mărie, dacă toate fermele s-ar duce de râpă, am avea același final ca meteoritu’ și dinozaurii. Dacă toți oamenii sunt ca tine, ar fi timpul să ne îngrijorăm… Oh, dar sunt.

Dar în IT vor? Păi ei ar cam vrea, dar ei cochetează doar cu ideea de lucru, nu lucrul în sine. Altfel spus, majoritatea renunță când își dau seama cât au de învățat și de investit, deoarece manualele și programa nu se potrivesc cerințelor actuale, fiind necesare niște meditații/cursuri.

Oricum, țara noastră menține o balanță de bine – prostie de inegalat.

În trecut, am fost numiți „Grânarul Europei”, exportând în întregime recolta de cereale, prin urmare, ne-am hrănit cu cartele până am scăpat de comunism.

Anii ăștia am pus ochii pe IT. Am zis că-i nou, nu-i nimeni bun la asta încă! Hai să fim noi. Am fost pe locul 5 la viteza mare la internet. După un an, boom – locul 32. „Mai pățăști”.

 Let’s get serious & talk about money.

Ăsta-i momentul în care vom discuta despre ceva ce ne-a influențat cu adevărat societatea: banii – vinovații tuturor inegalităților curente.

În afara faptului că la noi se sparg banii fără prea mare rost, există și alte dileme etice foarte confuze.

Între salariile medii (2017, conform schemei), putem observa o diferență măricică: agricultorii-1883 lei, iar IT-iștii 5974. Asta contrastează cu maximul pe care îl pot primi: ambii, 16 651 lei (2015).

IT vs Agricultură
Sursă imagine: https://www.zf.ro/profesii/de-ce-au-crescut-salariile-din-it-atat-de-mult-in-ultimii-10-ani-17127990
2019, anul în curs. Abia acum înțelegem cu adevărat: românul chiar s- a născut scriitor de S.F. De ce ne mai batem capul cu alte meserii?

Lăsând gluma la o parte, informațiile astea sunt de-a dreptul paradoxale. În dilema IT vs Agricultură nu există adevăr nici cât în Istoria Universală, care a fost scrisă, în mare parte, de învingători.

O analiză realizată de eJobs, publicată în luna iulie, anunță că angajaţii români din sectorul IT au cele mai mici salarii (3 830lei=800 de euro) comparativ cu specialiştii din acest domeniu care activează în celelalte ţări din Europa de Est (care primesc în jur de 1000 de euro).

Ceea ce e interesant e că datele se bat cap în cap cu cele oficiale, prezentate de Institutul Național de Statistică. Ei zic că angajatorii de fapt plătesc salarii nete de de 6.683 de lei – ceea ce înseamnă, în medie, aproximativ 1.400 euro pe lună.

Povestea continuă și în cazul fermierilor: Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European indică suma de 48 de lei, iar alții sume între 1000 și 1500 de lei. Ne-am convins: românul e bun la toate… cu excepția matematicii.

De ce informaticienii primesc mai mult, când agricultorii duc pe umeri întreaga existență a oamenilor? De ce primesc mai mult, în condițiile în care tehnologia asta de abia a apărut?

Agricultura e aici de când lumea, de ce nimeni nu se gândește și la ea?

Chiar dacă noi am continuat să evoluăm, am considerat că mâncarea nu e ceva ieșit din comun. Iar noi, din punct de vedere psihologic, vrem să fim speciali, să contăm. Aici ne-am confruntat cu viziunea altora asupra noastră.

IT vs Agricultură este un război, în fond, profund irațional.

Deci, de dragul unei vieți mai ușoare, ne-am impus să vedem lumea cu aceiași ochi precum ei. Asta e povestea agriculturii, aruncată laolaltă cu incultura și a informaticii – pusă pe piedestal.


Autor: Aderov Sofia

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

sunt eu

  același eu ce poartă numele blestemat povara noastră umană eul pe
Picături pe Suflet

Picături pe Suflet

Îmi aștern gândurile pe o foaie pătată de cerneală mă gândesc la
Derulează înapoi