MO

MO – ,,cheta” despre libidinoșii de care ai vrut mereu să scapi

"în Cărți & Filme/Texte" by

,, MO ’’ este un film românesc, jucat excelent de Dana Rogoz, Răzvan Vasilescu și Mădălina Craiu, distribuit de Bad Unicorn, în care abuzul de putere și agresiunea sexuală domină personalități vulnerabile, temeri și slăbiciuni.

Perceput drept un lungmetraj, capodopera poate fi urmărită în cinematografele din toată țara. Subiectul ei atinge teme mai puțin dezbătute în mediul public, având motive precum rușinea, frica și expunerea intimității.

Pe scurt, filmul amintește de un caz real în care o studentă de la Universitate reușește să-și filmeze profesorul în timp ce acesta îi face propuneri cât se poate de indecente cu privire la dorința lui de a profita de inocența fetei, în schimbul promovării unui examen.

Regizorul acestuia, Răzvan Dragomir, impresionat de nedreptatea morală și etică a faptului, pune în scenă momente care aduc în conștiința umană nevoia de protecție, solidaritate și curaj pentru a trece peste clipele dificile de acest gen. Pe tot parcursul acțiunii, povestea transmite o multitudine de stări, de la admirație și insecuritate la agonie și empatie.

De ce în România e nevoie de cât mai multe filme asemănatoare? Violența nu trebuie înțeleasă doar sub formă fizică, ci și verbală și mai ales psihică. Spun asta deoarece Profesorul (întruchipat de Răzvan Vasilescu) face adesea trimiteri la apropieri cât se poate de evidente pentru a șantaja, manipula și controla mintea celor două prietene, MO și Vera. Profesorul află despre cazul social al Monicăi, anume pierderea tatălui său încă de la o vârstă fragedă. Intră sub pielea elevei sale, urmându-și clar scopul. Mai jos, voi enumera motivele pentru care este resimţită nevoia de a reflecta asupra cazului:

1. Actualitatea temei

Un exemplu în acest sens îl reprezintă stereotipurile societății care învinovățesc fetele, ca fiind complice faptei prin modul lor de a se îmbrăca, prin eternele povești despre ,,ce ai căutat acolo?’’, ,,ce ți-a trebuit ție să mergi cu x sau y?’’, ,,taci și înghite, să nu ne faci de rușine’’, ,,întoarce mamă obrazul, că așa e omenesc’’ etc.

2. Normalitatea de a te împotrivi

STOP! NO MEANS NO! Este perfect normal să refuzi, să te îndepărtezi cât mai repede de persoanele toxice din mediul tău, fără a te gândi la rușine și la ce cred cei din jurul tău. Fetelor, fiți precaute, aveți grijă de mintea și corpul vostru indiferent de locul în care vă aflați. Nu vă încredeți în vorbe frumoase, promisiuni deșarte și gesturi cu un substract periculos. Încurajarea acceptului, a toleranței asupra unor agresiuni nasc traume care duc la depresii grave ce afectează în timp sistemul psihic.

3. Necesitatea solidarității femeilor

Cazul #metoo, deja răspândit în lume, unește povești de viață asemănătoare, tocmai pentru a depăși în mod unitar efectele violenței domestice. Comunicați, sprijiniți-vă și fiți alături una de cealaltă.

4. Meritele filmului românesc

De apreciat întreg efortul, talentul actorilor care s-au pus excelent în pielea personajelor, făcând ca totul să pară real, cursiv și emoționant. Munca echipei se reflectă în modul în care mesajul ajunge cât se poate de clar, dar profund la public. Scenele prezentate în MO nu par deloc a fi ușoare deoarece expun un grad ridicat de implicare și afectivitate.


Autor: Andreea Ștefania Avram

Andreea este studentă în primul an la Publicitate, este pasionată de industria culturală și creativă, jurnalism și sociologie. Îi plac poveștile de viață, filmele biografice și cărțile vechi. Dorește să se autodepășească, susține exprimarea liberă a opiniei și dorința de schimbare.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Derulează înapoi