Studentul

Studentul – Scurte reflecții universitare

"în Citește-mă!/De citit/Gândurile POV21" "de POV21"

De la bun început, este necesar să subliniem faptul că nu există nicio facultate cu un nivel facil de dificultate. De exemplu, eu, ca student al Facultății de Istorie și Filosofie, dacă aș discuta cu studentul X de la o altă facultate despre nivelul de dificultate al facultății, iar el mi-ar spune că studiază la o facultate ușoară, cu sarcini necomplicate pentru ca, în preajma sau în timpul sesiunii, să își schimbe percepția la 180 de grade, spunându-mi că facultatea îi transformă viața într-un calvar din cauza învățatului pentru examenele din sesiune.

Din punctul meu de vedere, această situație ar denota trei aspecte: naivitate, lipsă de documentare sau inducerea mea în eroare în mod (ne)intenționat de către studentul respectiv.

Deși depinde și de felul de-a fi al persoanei cu care interacționăm, în sensul că poate să fie în general un om mincinos, un procrastinator, care își amână până în ultimul moment sarcinile pe care le are de realizat și pe care le tratează cu superficialitate, din perspectiva primelor două aspecte, studentul respectiv poate să fie naiv și, implicit, lipsit de documentare, crezând că totul este ușor, mai ales dacă este în primul an de studiu și nu a trecut prin experiența dificilă și (uneori) chinuitoare a sesiunii.

Din privința ultimului aspect, acesta, cunoscând deja modul de organizare și desfășurare a activității facultății, putea din anumite motive (invidie, perfidie, reavoință etc.) să mă inducă (ne)intenționat în eroare.

Îmi oferea, astfel, o imagine iluzorie a facultății unde studiază probabil pentru a-mi stârni invidie sau pur și simplu, conform unei vorbe din popor, „să îmi vândă gogoși”, mai ales că, din păcate, poporul român este obișnuit să coacă, să vândă și să consume din plin gogoși.

Neconsiderându-mă un expert sau psiholog, ca student al Facultății de Istorie și Filosofie, le recomand cu căldură să se înscrie și să devină studenți ai acestei facultăți tuturor celor care dau dovadă de ambiție, perseverență (în speță, a ști să învețe din greșelile lor pentru a se putea perfecționa) și mai ales, VOINȚA de a cunoaște, de a învăța deoarece în această trăsătură umană își are originile atât ambiția, cât și perseverența, iar omul se poate dezvolta intelectual doar prin utilizarea corectă a cunoașterii.

Fără voință, studentul nu ar putea rezista prea mult timp în facultate și s-ar îndrepta inevitabil spre retragere.

Acea retragere nu poate avea loc cu orice preț, ci trebuie să fie cât se poate de bine justificată și să presupună înscrierea la o altă facultate, în care studentul ar fi sigur de alegerea luată și că ar avea voință de cunoaștere în cadrul acelei facultăți, mai ales că, în contextul socio-politic actual, este dificil să găsim un loc de muncă stabil și remunerat destul de consistent fără a fi absolvit studii universitare.

Așadar, orice student al Facultății de Istorie și Filosofie, care își dorește să devină istoric sau profesor de istorie după încheierea studiilor universitare, trebuie să aibă ca principal țel cunoașterea, aprofundarea cunoașterii, analizarea și interpretarea inteligibilă, veridică a trecutului istoric pentru publicul cititor pe baza surselor primare (documente de arhivă, jurnale, memorii, scrisori etc.) și a celor secundare (literatură de specialitate – cărți, articole, studii etc.), iar în desfășurarea acestui proces complex, nu trebuie să apeleze niciodată la instrumente contrafactuale deoarece ar denatura grav trecutul istoric atât din perspectivă deontologică, cât și din perspectiva înțelesului, sensului evenimentelor, personalităților și situațiilor care au construit cu migală trecutul istoric, fără de care nu putem înțelege și explica prezentul.

De când eram elev, mi-a rămas întipărit în minte ca literă de lege vorba plină de directețe a unei profesoare, care a stipulat că detesta „cei trei de M: MINCIUNA, MURDĂRIA și MÂRLĂNIA”.

Rămânând strict în contextul reflecțiilor universitare și în spiritul istoricului german Leopold von Ranke, orice student, istoric sau profesor de istorie trebuie să scoată trecutul istoric din conul său de umbră, iar cu ambiție, perseverență și voință, să îl analizeze și interpreteze inteligibil pentru publicul cititor așa cum s-a întâmplat pentru ca adevărul să iasă la lumină, în detrimentul contrafactualității, minciunii, murdăriei și mârlăniei.

 

Andrei Mic

Student, anul III, Facultatea de Istorie și Filosofie

Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca

Foto: Diana-Maria Ungureanu

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Derulează înapoi