Război

Deznodământul războiului dintre rockeri și maneliști

"în Gândurile POV21" "de POV21"

Nu mi-am dorit vreodată să controlez o persoană într-un fel sau altul, aici fie că vorbim despre alegeri, gusturi muzicale, preferințe din mediul fashionului sau altele. Însă, vreau să ne oprim la gusturile muzicale de această dată!

Observ un război permanent între rockeri și maneliști, între cântăreții de muzică populară și producătorii de trap și multe alte subgenuri din categorii diferite, care se ciocnesc cap în cap fără vreo noimă.

N-am să susțin acum vreo parte, dar mă voi baza pe ceea ce susține profesoara mea de română: gusturile SE discută.

Da, gusturile se discută, dacă te gândești că mai mereu putem comenta versurile sau coloana sonoră. Ceea ce nu se discută, însă, este preferința de a asculta ceva anume într-o stare sau într-o perioadă. Pur și simplu nu poți, pentru că ai încălca niște legi morale și le-ai călca pe cap cu bocancii persoanei care ascultă rock sau manele sau rap, trap, etc.

Secolul nostru, zic eu, este secolul diversității, și reprezintă extrem de bine nonconformismul combinat cu ritmuri bombastice. Nu știu, doar constat. Ce am constatat după ce la două festivaluri de muzică electronică s-au pus manele? Că românul e ipocrit. Bine, Lenuțo, nu asculți manele, dar când Tommy Cash a pus manele la Electric Castle, ce ai făcut?

Ți s-au aprins beculețele de la brățară și ochii ți s-au deschis concomitent cu gura ce elibera urale și urale pentru eveniment.

Ipocrizia merge și de partea rockerilor, nici ei nu au cum să scape! Știu că se declară permanenți apărători ai gusturilor muzicale sănătoase, dar nu de puține ori mi-a fost dat să văd că o manea la locul ei deschide inima până și unui rocker plin de tatuaje cu cranii și un Yamaha SR400 parcat în fața barului. Totul ține de preferințe și momente.

Dacă ar fi să-mi exprim opinia despre manele, n-ar fi una bună, dar sunt tolerant cu cei care ascultă și cu cei care promovează acest gen. Ritmurile manelelor sunt orientale, deci împrumutate de la turci (și dacă ne uităm în stânga și-n dreapta observăm că cehii, slovacii și slovenii au aceste ritmuri de împrumut). Le lipsesc doar versuri coerente, bune, cu efect, de impact și care să nu conțină doar bani, femei, dușmani, prieteni, averi, comori sau probleme cu legea.

Genurile comerciale se bazează pe lucrurile atractive, nu moraliste. Genurile nu tocmai comerciale tocmai de asta nu sunt comerciale! Că sunt mult prea „bibilite” și calculate. Oamenii nu mai caută excelență, caută lucruri făcute simplu care creează repede o stare euforică. Este și normal să fie mai mulți ascultători de manele în România decât cei de muzică rock.

Un lucru pot să constat, și mă bucură, faptul că în interiorul grupurilor (de interes sau nu), persoanele care au gusturi diferite se înțeleg și cooperează. Chiar se ajută și puțin le pasă de ce-l interesează pe cel de lângă el. Ar fi inutil să judeci persoane care ascultă anumit tip de muzică, doar pentru că ascultă acel tip.

Și să închei într-o notă înaltă, la propriu. Tudor Gheorghe, unul dintre cei mai mari cântăreți, compozitori, profesori de canto din țară și din Europa, declară că ascultă manele și îi place ritmul. (găsiți link -> AICI, minutul 4:00)

Deci? Cine are dreptate? Un monstru sacru al muzicii sau ascultătorii dornici de harță?

Până una alta, să fim oameni și să ne respectăm. Fac un apel la toleranța voastră și la înțelegerea voastră. Hai să fim oameni!

 

Sursa foto: Libertatea.ro

Peterlin Cristian-Raul are 17 ani, studiază la Colegiul Național „Andrei Mureşanu” elev în clasa a XI-a, profil filologie. Este pasionat de teatru şi este un iubitor înrăit al istoriei, pe care o povesteşte şi o învață cu drag. Îi plac filmele vechi, cărțile și poezia contemporană. Încearcă să fie critic, ironic și ludic, caracteristici pe care le regăsim în articolele sale cu subiecte controversate, dar cu o abordare relaxată. Visează să devină jurnalist.

1 Comment

  1. Dragă Cristian, privește lucrurile și din perspectiva negativă. Țară noastră este plină de corupție, cocolarism și avem printre noi niște specimene “jmekere” care devin insuportabile la un moment dat. Manele promovează acest stil de viață (bani, alcool, frații mei, etc) la fel ca și trap-ul de la americani. Ele sunt foarte populare, așa cum ai spus și tu, iar de trupe românești bune, precum Goodbye to Gravity, auzi doar după ce pleacă dintre noi. Sunt manele cauza acestui eveniment nefericit? Nu, dar este exemplul perfect în care valoarea moare, iar incultura rămâne. Acum că ți-a fost prezentată situația manelelor în țara noastră îți poți da seamna ce de prost gust a fost ca cei doi mari artiști (dacă poți să-i consideri așa) să mixeze acea piesă. În plus poți privi acest gest ca o insultă. Nu dorești să asculți acel gen muzical, îl auzi la orice terasă, mergi la un mare festival de muzică electronică, plătești un bilet, care a costat ceva și ei îți pun manele … foarte tare. Revenind la “rockerul” care dansa pe manele, poate nu ai fost la majorate, unde se pun manele pentru că majoritatea îndrăgesc acest gen muzical, dar tu dai puțină dovadă de bun simț și dansezi și pe aia, chiar dacă nu-ți place, nu vrei să-i strici omului una dintre cele mai fericite zile ale sale. Iar dacă “rockerul” plin de tatuaje și cranii era din întâmplare mare fan Limp Bizkit și Five Finger Death Punch putem spune că sistemele nostre de referință sunt despărțite de o gaură neagră. Ca idee nu sunt ceva metal elitist, poate puțin frustrat. Dacă mai ai și alte nelămuriri contactează-mă cont.hs.01@gmail.com, baftă la următoarele articole!

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Scuze, am prieten!

De câte ori vi s-a întâmplat să vedeți o tipă mișto – 
Du-te la Sus