Poezia sportului – Sportul poeziei

"în Diverse/Poezie și literatură/Texte" by
Timp de citit: 2 minute

Sunt sigură că expresia matematica iubirii vi se pare deja clișeică; dar ce ziceți de sintagma poezia sportului? Eu zic că e originală și… Bine, bine, oximoronică dacă tot insistați.

Abstract vs concret. Minge vs versuri. Fugă cu picioarele vs fugă cu mintea. Știu, nu pare să existe vreun punct comun, dar acești termeni se pot asocia și chiar iubi. De ce? Pentru că prin poezie nu se înțelege doar un text liric, împânzit de sentimente și simboluri, cu sau fără rime; poezia se definește și prin armonie, prin pătrunderea în propriul eu și prin muzicalitate (cu sau fără cuvinte). Nu poți practica un sport dacă nu ești în armonie cu tine, cu corpul tău, cu interiorul tău, cu coechipierii, cu antrenorul, cu publicul și… cu adversarii. Muzicalitatea sportivă e altfel înțeleasă. Muzicalitatea creează plăcere auditivă. Dacă nu e muzicalitate, ritm într-o melodie fie e anostă, fie nu prezintă interes pentru noi, fie… ne zgârie pe creier. Tot așa, dacă nu există un ritm, un refren în activitatea sportivă, de lungă sau de scurtă durată (dacă  mai e și pasiune și mai bine), ea va deveni monotonă, stresantă și interminabilă. În ceea ce privește a te uita înăuntrul tău… Vi se pare de prisos? Timp pierdut? Nu este, cred eu. Atâta timp cât îți cunoști potențialul nu vei fi niciodată dezamăgit. Indiferent că vei învinge sau vei fi înfrânt în cadrul unui meci, vei accepta mai ușor eșecul și vei gusta din plin victoria. Asta pentru că nu te supraapreciezi sau nu te subapreciezi (prea des). Înveți să te privești obiectiv. Așadar, cu cât te cunoști mai bine, cu atât lucrurile vor deveni mai limpezi.

De ce e nevoie de sport pentru a scrie poezie? Pentru că mintea trebuie antrenată ca să funcționeze optim. Cum o antrenezi? Căutând semnificații, simboluri, rime, săpând în tine însuți, intrând în profunzime și bătând mingea de pământ până când podelele se despică și îți oferă umile orice răspuns. Mușchii sunt diferiți de creier… Structural. Principiul după care funcționează este același: după perioade lungi de stagnare, se atrofiază. Totodată, nu vei putea da gol niciodată dacă mai întâi arunci mingea și apoi stabilești ținta, la fel cum nu poți vindeca suflete dacă mai întâi înșirui cuvinte goale și apoi încerci să le găsești un sens. Poezia se naște din suflet, stiloul și hârtia sunt doar doicile…

În final, consider că nu poți trece linia de finish dacă nu avansezi și nu poți fi plăcut de cititori, dacă rămâi etern la stadiul de AMATOR. Voi ce credeți?

 

Elevă la Colegiul Național ,,Andrei Mureșanu'' clasa a X-a, profil filologie, pasionată de literatură, limbi străine, teatru și tot ce înseamnă artă. Dornică să încerc cât mai multe activități prin care să mă descopăr pe mine însămi și să cunosc cât mai mulți oameni.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*