Există logică în sistemul de valorificare a cunoștințelor elevilor?

"în Diverse" by

Gândul că într-o zi nu voi putea face o retrospectivă punctuală și „sănătoasă” mă omoară. <<Asupra ce?>>, este normal să vă întrebați. Întrebarea de azi este: Există o normalitate funcțională în actualul sistem de valorificare a cunoștințelor elevilor?

Răspunsul meu este, urmând o opinie – DA. Nu văd cum un sistem educațional s-ar baza pe alte lucruri decât pe informație și notare în urma verificării cunoștințelor elevilor. Diferența care mă face să spun rapid NU, este modelul și criteriile de evaluare ale viitorului inginer, scriitor, doctor sau jurnalist.

Maria Montessori

Orice stat care se respectă urmează pașii democratici într-un sistem de învățământ pe criterii actuale și atribuie metode diferite, eficiente sau pilot pentru un demers normal și cursiv. Există, evident, impedimente ce blochează sau fac sistemul să pară non -funcțional. Dacă ne uităm la sistemele educaționale moderne, observăm că se pune accent pe practică (nu pe teorie) și pe fericirea copilului, de exemplu în Sistemul de Educație Maria Montessori (sistem care are, surprinzător, mai mult de 100 de ani). Principiul este simplu:

„Metoda pleacă de la premisa că educaţia începe la naştere şi că primii ani din viaţa unui copil, fiind cei care-i şlefuiesc pe acesta cel mai mult, sunt şi cei mai importanţi, atât fizic cât şi mental. Maria Montessori a pus bazele acestei metode plecând de la o cunoaştere solidă în domeniul biologiei, psihiatriei şi antropologiei. Educatorul Montessori este un ghid pentru copil, acesta fiind în centru actului educativ. Copiii învaţă singuri, folosind materialele specifice, timp în care rolul educatorului este să direcţioneze, să stimuleze şi să ghideze activitatea acestora.”

Copilului i se oferă mereu independență, iar prin acest lucru discernământul este repede înțeles și digerat. În sistemul românesc actual, elevii sunt dependenți de profesori, de note, poate chiar „vânători” de rezultate bune. Dar, nu despre asta este neapărat vorba. În sistemul Maria Montessori avem calificative, pe când la noi este o întrecere acerbă între cei care la finalul anului vor coroniță. „Vânătoarea” de coroniță începe cu primul 10.

Notele se acordă în urma unor teste, ascultări, și, mai nou, proiecte, unde intră referate, prezentări PowerPoint și planșe. Este bine până acum, elevul primește note pe merit, cu ajutorul cunoștințelor pe care le are. Ceea ce mi se pare deplasat este faptul că notele sunt acordate în momente, nu în etape ale elevului din educația sa. Nu te întreabă nimeni dacă ai probleme în familie, dacă se întâmplă ceva cu tine, dacă te-ai îndrăgostit, dacă știi că tatăl sau mama ta vine din străinătate și vă vedeți după mulți ani și nu mai poți de nerăbdare. Viața personală nu poate coincide cu viața de elev pentru că se consideră o greșeală generală.

Tudor Chirilă a scris că „Există viață și după notă mică.” și are dreptate. Avem profesori care, cu toate că observă că ești un elev bun, silitor, inteligent, te articulează după metode proprii, în momentul în care greșești ceva minor sau ieși din tipare cu un ton ridicat sau… replica la replică (confruntarea elev-profesor). Dintr-o astfel de confruntare, elevul ajunge șifonat, iar profesorul mulțumit că i-a dat o lecție. Pe mine nu mă interesează și nici nu mă impresionează abuzul de putere în domeniile în care ar trebui să fii un arbitru imparțial.

Într-adevăr, este bine să fim notați. După încă un an de liceu (unde am fost bine catalogat la propriu de către cadrele didactice), pot spune că notele sunt bune. Nu au o exigență aparte, sunt benefice, te stimulează, au farmecul lor. În schimb, dacă profesorul nu se raportează la toate laturile elevului (capacitate de învățare, latura artistică, latura oratorică, latura comportamentală), îmi pare rău, cazul este pierdut. De ambele părți.

 

 

Peterlin Cristian-Raul are 18 ani, studiază la Colegiul Național „Andrei Mureşanu” elev în clasa a XII-a, profil filologie. Este pasionat de teatru şi de misterele istoriei. Apreciază arta și filmele vechi.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

"Ultimele de la POV21"

Derulează înapoi